De obicei râd, dar uneori nu.
De jur împrejur m-am împrăștiat Și într-un foarte târziu În mijlocul celei mai mari Mulțimi de oameni Singurătatea am aflat. Am vrut la loc să mă adun Și atunci oamenii Mi-au luat microfonul din mână Pentru că nu mai aveam ce să le spun Și tot ei pe mine s-au supărat. Cum e mai bine […]
Citește mai mult Sfânta naivitateEra o întrebare într-o leapșă, parcă ce-aș face dac-aș fi un personaj cu puteri magice. Abia acum știu răspunsul. Aș vrea să fac o vrajă să nu mai conteze decît cuvîntul pur. Cel curat, cel adevărat, cel care vorbește dintr-un suflet altui suflet. Aș vrea, printr-o magie, să dispară toate celelalte. Toate laudele false și […]
Citește mai mult La început a fost cuvîntul…În miezul tuturor pe care le trăim În viața-n goana ei de zi cu zi, În toiul lui eu am în locul lui a fi, Doar oameni mai uităm să fim. Cînd troc sînt bani și nu mîncare, Cînd cel de lîngă curtea îți rîvnește, Cînd se tot laudă cum dăruiește, Să mai fii om […]
Citește mai mult OameniUnii oameni scriu pe inele Cuvinte frumoase și sfinte Și din vechile jurăminte Za după za țes lanțuri grele. Unii oameni scrijelesc pe copaci Inimi rupte în două, destin Din care rămîn numai chin Și dorul pădurii de maci. Unii oameni își cîntă pe ziduri Gînduri de seară de vară Si zidul rămîne să poarte […]
Citește mai mult InscripțiiÎi cunoști, mai mult sau mai puțin, știi cumva că există. Dar, de obicei, în vîltoarea vieții, uiți. Pentru că, de obicei ape limpezi la suprafață, ei sînt și în adînc tăcuți, cuminți, liniștiți. Nu plîngi curent pe umărul lor, nu se afirmă în furtuni, nu ies în evidențe reale sau virtuale, nu-i bagi în […]
Citește mai mult Despre alți oameni frumoși… Tot timpul ne-ntîlnim între noi. Uneori ne căutăm, alteori ne trezim unii lîngă alții – chiar și în sens propriu. Uneori alegem, alteori sîntem aleși. Textul meu începe din momentul în care te întrebi cine e celălalt. Și n-o s-o iau pe drumul ăla cu „nimic nu e întîmplător”, „lucrurile se întîmplă cu un […]
Citește mai mult „How fragile we are”…Mi-a spus fostul meu șef, acel om și șef de excepție, Radu Enciu (cât de târziu am înțeles ce mult m-a ajutat!), într-o ultimă discuție la el în birou, înainte să plec, fără să mă privească, cu o voce egală și joasă: – Întotdeauna am avut nevoie de tine. M-a emoționat mai mult decât toate […]
Citește mai mult Oameni care ne trec prin viață și ne rămân în sufletAm stat într-un grup virtual, cel mai mult, doi ani. Am fost și prin altele, ca să pot compara. Cîteva grupuri de ajutor social, unde, din 5000 de membri, erau activi 5-10; e și unul în care am rămas și chiar îmi place. Am fost într-un grup de literatură, vis vechi, din care am ieșit […]
Citește mai mult Oameni, grupuri, țări – jucăm?