Film: Stateless

Un film limited series, inspired by true events… Sau, pentru mine, un film cu doar cîteva episoade, din care pe unele am ajuns să le văd în două-trei zile, așa de greu mi-a fost să le diger. Filmul e despre un centru de detenție – pardon, de emigranți în așteptarea vizei, despre erori umane și […]

Citește mai mult Film: Stateless

Cu mască, fără mască

Ne amintim mulți dintre noi emisiunea. De fapt, unii dintre noi, că timpul trece, nemilos și indiferent. Ba se pare că se mai și comprimă. Ei bine, titlul acesta ilustrează perfect teoria evenimentelor pe care le atragi prin cuvinte, dacă e să vorbim în trenduri și mode filosofice. Adică trăim la propriu de ce-am rîs […]

Citește mai mult Cu mască, fără mască

Spectatorului

Despre poeți, numai de bine, E loc în versul lor înjunghiat De susur de izvoare cristaline Când infinitul apei e secat. De pictorii orbiți de năzuințe Ce pun pe pânza sufletului lor Și heruvimi și patimi și căințe, Vorbiți frumos, șoptind ușor. Celor ce sunete culeg Unindu-le-n acordul cel divin, Din corul vorbelor întreg Voi […]

Citește mai mult Spectatorului

La asfințit

Un colț de cer cald stătea atârnat de gard, într-o rână. Soarele se-ndura greu să plece, mai lenevea pe pământul verde, jucându-se v-ați ascunselea cu ultimele umbre ale pomilor din curte. Câteva păsărele moțăiau deja pe crengi, aplecându-le într-o adiere firavă. Un stol de porumbei își făcea ocolul de seară. Un câine se trezi urlând […]

Citește mai mult La asfințit

Nervous shakedown

Highway to hell am străbătut lîngă tine. Hells Bells mă fac să îmi aduc aminte. Hard as a Rock, You Shook me all night long. Have a drink on me, insistai, High Voltage te dădeai, te credeai The Jack, dar iată Who made who pînă la urmă. Credeai că Moneytalks, deși întotdeauna Dirty deeds done […]

Citește mai mult Nervous shakedown

Maria

M-a sunat Maria. Prima oară. De obicei o sunam eu pe ea și tot de obicei nu ne înțelegeam. Uneori chiar făceam exerciții înainte de convorbire, cu glas răgușit și în surdină, îmi verificam dicția. Dar acum m-a sunat ea și a vorbit numai ea de la început pînă la sfîrșit. Calm, liniștită, cu grijă, […]

Citește mai mult Maria

Donez adevăr

Donez un adevăr imens, S-a dovedit bun de nimic, Era captiv, dar pur și dens, Părea să-mi fie un amic. Însă la scosul lui în lume A tot căzut din lac în puț Și a pățit și el anume Ca împăratul gol-goluț. De-atunci mă bîntuie și-l dau Degeaba, gratis, cui îl vrea, La bani mărunți […]

Citește mai mult Donez adevăr

Leapșa cu calități

1. Loialitate. Sufăr de loialitate cronică și tembelă față de un om sau o idee, cînd îmi plac… Cum încă mă mai înșel, renunț cînd nu merită. Îmi trebuie mult pînă mă conving, dar nu-s nici adepta iertărilor prostești. 2. Corectitudine. Mă fac praf nedreptățile și de obicei vorbesc, mai ales la cele mici, uzuale, […]

Citește mai mult Leapșa cu calități

Fapt divers

Când a citit prima oară, n-a încremenit. De fapt, nici n-a înțeles bine. S-a pus pe recitit, cu mâna cu cana de cafea rămasă în aer. Silabisea gândul fără ea: dragi colegi, în urma unei îndelungi suferințe, colegul nostru Dan a încetat aseară din… Aseară… ce făcea ea aseară…? La ce oră? Lumea scria sub […]

Citește mai mult Fapt divers

Leapșa cu defecte

1. N-am răbdare. N-am și pace. Deși lucrez cu mintea, de cînd am conștientizat-o, în delir la ea. Cînd vreau ceva, cînd aștept ceva ce știu că vine, sînt zombie pînă se-ntîmplă. Aș vrea atunci, pe loc. Deși încerc să mă dau calmă și pasivă. 2. Uit. Nu ce-ar trebui, că eram zen demult. Uit […]

Citește mai mult Leapșa cu defecte

Antrenorul de tir

Nu știu cum îl cheamă. Nu știu ce face (în afară de tir, deși cred că nu multe, are o tolbă de povești despre concursuri la care a fost, probabil pușca, pistolul, vesta și alicele sînt mult din viața lui), cum e, unde și de unde e, dar e un om tare bun. Demult sau […]

Citește mai mult Antrenorul de tir

Ce-mi place, ce nu-mi place…

… Ce-mi place… 1. Gândul bun. E-n ochii omului mereu. Uneori e și printre cuvinte. 2. Ploaia. Orice ploaie, a oricărui anotimp, nu am pretenții. De la ploaia monotonă și interminabilă de toamnă la furtunile de vară, cu toate rudele lor de orice grad. Renasc și mă încarc cu fiecare ploaie. Și, vorba Potecuței, înjur, […]

Citește mai mult Ce-mi place, ce nu-mi place…

Despre încredere din nou

Prietena cu care lucrez acum la un proiect e plecată din București. Ne cunoaștem de atîtea zeci de ani și am trecut prin atîtea rele și grele împreună… dar am rămas, iar faptul acesta îmi pare că îmi dă dreptul să zic că ne cunoaștem bine. Sigur, anii trec… să ridice secunda cine nu știe […]

Citește mai mult Despre încredere din nou

Poeziile mele „diplomate”

Iată și poeziile mele „diplomate”, apărute post-concurs în antologia Arenei Literare. Am încercat să le pozez bine, ca să nu mai caut fișierul. Și vă spun și un mare secret, căci e motivul ascuns pentru care m-am bucurat atâta că au fost apreciate. Patru dintre cele opt au fost scrise în liceu, au fost lăsate […]

Citește mai mult Poeziile mele „diplomate”

Dialog imaginar

… Unde vă duceți, copii buni? … La naiba, mamă, de nebuni… … Dragilor, azi ați mâncat? … Mamă, ne-am cam săturat… … O zi mai bună, dragii mei! … Mamă, dă-ne un temei… … Temele vi le-ați făcut? … Mamă, orbu-i surd și mut… … Ați privit la soare, sus? … Mamă, iarăși a […]

Citește mai mult Dialog imaginar

Despre momeli

MOMEÁLĂ, momeli, s. f. 1. Faptul de a momi, mijloc viclean folosit pentru a ademeni, a înșela pe cineva; 2. Mîncare care se aruncă peștilor sau care se pune în undiță spre a-i ademeni; hrană pe care o pune vînătorul pentru a atrage vînatul. Cu ce ne momim în general unii pe alții? Cu un […]

Citește mai mult Despre momeli

Alchi-Alchi

https://youtu.be/x3EZ66ormYw Alchi-alchi, сe-i cu tine, băiete Pe unde-ai fost atîta timp? Vezi, Alchi, mama plînge. Unde ai dispărut, dragule? De ce te uiți spre dreapta, De ce respiri pe nas? Miroși a tutun De țigări tari pentru bătrîni. Ai un pahar în buzunar, Ai un cuțit în cizmă Ești dezamăgit, neîncrezător, Cui vrei să semeni? […]

Citește mai mult Alchi-Alchi

After all…

Sînt pe dinafara știrilor. De cînd cu pandemia, am renunțat la ele pe la mijlocul ei. Total. Mai ajung la mine sub formă de glume sau din articolele celor care au creditul meu. Nu mai am chef să mai țin partea nimănui și să urlu pentru nimeni, căci, ghici ce, am descoperit c-am obosit. Omul […]

Citește mai mult After all…

Premiu (n-am găsit alt titlu)

La sfîrșit de an școlar veneau premiile… Concursurile de superbloggeri mi-au adus aminte de ele și încă le mulțumesc, dar am vrut și mai mult și am cîștigat încă o mențiune literară, de data aceasta cu un text în proză. Atît am putut deocamdată. Le dedic copilăriei mele, pentru că le-am primit mereu firesc, fără […]

Citește mai mult Premiu (n-am găsit alt titlu)

Film: Broadchurch

… Numai omu-i schimbător, Pe pămînt rătăcitor… De unde nu puteam suferi serialele, că cereau timp și era acea mică plăcere de a alege filmul sau filmele, acum le caut pe seriale. Timpul nu mi s-a modificat cu nimic, dar mi se pare dintr-o dată mai comod să nu-mi mai bat capul cu alegerile respective, […]

Citește mai mult Film: Broadchurch

Vals Boston, Rozenbaum

Pe galbenul covor de frunze, într-o rochiță simplă Dăruită de vînt din crepe de Chine, Toamna dansa în poartă Vals Boston. Ziua caldă își lua zborul și un saxofon cînta răgușit, Oamenii dimprejur veneau toți la noi, Păsările zburau și ele de pe toate acoperișurile, Un dans de aur din aripi fluturînd… Cît de demult, […]

Citește mai mult Vals Boston, Rozenbaum

HELP…

Dragii mei, am o mare și acută nevoie de ajutor de la oricine folosește un word pentru android, adică pentru telefon și tabletă, unul capabil. Am avut wps office (mai am încă, stă pe ecran degeaba), de la telefon în sine, care a mers strună doi ani, cît m-am jucat cu el. Acum, cînd îmi […]

Citește mai mult HELP…

Pauza de lucru

Stau, copiez, traduc, transcriu și, printre rîndurile ordonate, pe foaie albă-ncolonate, îmi fuge mintea în pustiu. Se-așază litere în scop cuminte de a transmite informații despre curente, epoci, nații, mă văd în pauza dintre cuvinte… Copilă mică între două interjecții, trecînd grăbit la diatezele active, pronume personale și-alte vocative, carte deschisă la prea multe lecții. […]

Citește mai mult Pauza de lucru

N-are balta pește

Sentimentul acela că poți conta pe cineva. Și contezi liniștit, pînă ai nevoie și îi ceri cineva-ului ceva. Ceva concret. Ceva. Și atunci cel pe care contezi te lasă baltă. Devine evaziv – din invaziv, nu-l mai găsești, are brusc altceva de făcut, n-are timp, deși acum, de exemplu, e pandemie. Sau, conform înțelepciunii populare, […]

Citește mai mult N-are balta pește