Leapșa cu calități

1. Loialitate. Sufăr de loialitate cronică și tembelă față de un om sau o idee, cînd îmi plac… Cum încă mă mai înșel, renunț cînd nu merită. Îmi trebuie mult pînă mă conving, dar nu-s nici adepta iertărilor prostești. 2. Corectitudine. Mă fac praf nedreptățile și de obicei vorbesc, mai ales la cele mici, uzuale,…

Fapt divers

Când a citit prima oară, n-a încremenit. De fapt, nici n-a înțeles bine. S-a pus pe recitit, cu mâna cu cana de cafea rămasă în aer. Silabisea gândul fără ea: dragi colegi, în urma unei îndelungi suferințe, colegul nostru Dan a încetat aseară din… Aseară… ce făcea ea aseară…? La ce oră? Lumea scria sub…

Leapșa cu defecte

1. N-am răbdare. N-am și pace. Deși lucrez cu mintea, de cînd am conștientizat-o, în delir la ea. Cînd vreau ceva, cînd aștept ceva ce știu că vine, sînt zombie pînă se-ntîmplă. Aș vrea atunci, pe loc. Deși încerc să mă dau calmă și pasivă. 2. Uit. Nu ce-ar trebui, că eram zen demult. Uit…

Antrenorul de tir

Nu știu cum îl cheamă. Nu știu ce face (în afară de tir, deși cred că nu multe, are o tolbă de povești despre concursuri la care a fost, probabil pușca, pistolul, vesta și alicele sînt mult din viața lui), cum e, unde și de unde e, dar e un om tare bun. Demult sau…

Ce-mi place, ce nu-mi place…

… Ce-mi place… 1. Gândul bun. E-n ochii omului mereu. Uneori e și printre cuvinte. 2. Ploaia. Orice ploaie, a oricărui anotimp, nu am pretenții. De la ploaia monotonă și interminabilă de toamnă la furtunile de vară, cu toate rudele lor de orice grad. Renasc și mă încarc cu fiecare ploaie. Și, vorba Potecuței, înjur,…

Decalog de dragoste interzis(ă) în școli

1. O adolescentă are voie să se îmbrace cum vrea ea. Poate să fie frivolă, dezinvoltă, provocatoare, dacă asta este etapa prin care trece în formarea personalității ei. Mesajul este unul singur: admiră din banca ta, nu pui mâna pe cretă, răspunzi numai dacă ești scos la tablă. 2. Un adolescent are voie să vorbească…

Despre încredere din nou

Prietena cu care lucrez acum la un proiect e plecată din București. Ne cunoaștem de atîtea zeci de ani și am trecut prin atîtea rele și grele împreună… dar am rămas, iar faptul acesta îmi pare că îmi dă dreptul să zic că ne cunoaștem bine. Sigur, anii trec… să ridice secunda cine nu știe…

Poeziile mele „diplomate”

Iată și poeziile mele „diplomate”, apărute post-concurs în antologia Arenei Literare. Am încercat să le pozez bine, ca să nu mai caut fișierul. Și vă spun și un mare secret, căci e motivul ascuns pentru care m-am bucurat atâta că au fost apreciate. Patru dintre cele opt au fost scrise în liceu, au fost lăsate…

Dialog imaginar

… Unde vă duceți, copii buni? … La naiba, mamă, de nebuni… … Dragilor, azi ați mâncat? … Mamă, ne-am cam săturat… … O zi mai bună, dragii mei! … Mamă, dă-ne un temei… … Temele vi le-ați făcut? … Mamă, orbu-i surd și mut… … Ați privit la soare, sus? … Mamă, iarăși a…

Despre momeli

MOMEÁLĂ, momeli, s. f. 1. Faptul de a momi, mijloc viclean folosit pentru a ademeni, a înșela pe cineva; 2. Mîncare care se aruncă peștilor sau care se pune în undiță spre a-i ademeni; hrană pe care o pune vînătorul pentru a atrage vînatul. Cu ce ne momim în general unii pe alții? Cu un…