Lecție

Poate-i e frig la iarnă mării, Am vrut s-o-mbrac într-o rochiță Cu mii imagini și-amintiri cusută În urma acului – zbor de fetiță. I-am tot croit-o pe măsură, Tăiam și potriveam cu foc, Tot măsuram întruna patimi Ce-au fost sau nu vor avea loc. La tiv am vrut să țes dantelă Din vagi iluzii viitoare, […]

Citește mai mult Lecție

Izolare la domiciliu

De ce te uiţi la mine cu ochi străini şi goi, Acuma, când, în fine, suntem numai noi doi, Îţi spun fă și tu treabă, să nu fac numai eu, Nu vezi că-i carantină, zici, pentru Dumnezeu…! E mult de când la piață tu nu ai fost nicicum, Dar cumperi băutură în loc să iei […]

Citește mai mult Izolare la domiciliu

Estetica urâtului

Nu mai am timp Să mai port atâția oameni Unii nu mă mai încap Altora li s-a descusut tivul Sau le atârnă un nasture Alții mi-au rămas scurți La mâini La picioare La suflet Sau prea lungi Prea groși la Pungă Material Sau obraz La ziua de azi Și toți cred Că estetica urâtului Acoperă […]

Citește mai mult Estetica urâtului

Cartea de bucate

Spunând adio basmelor cu zmei și cu baloane colorate, am luat în mână altă carte de bucate, strigând: hei, ospătar, schimbă meniul, văd că asta vrei! La masa timpului apoi, pe îndelete, am râs și-am plâns, ciocnind cu anii, din vinul arămiu sorbind cu sete, pierzând, pe rând, când sufletul, când banii. Am comandat, într-un […]

Citește mai mult Cartea de bucate

Odă zilei de azi

Azi Da Chiar azi O zi oarecare Dintr-un calendar oarecare Pentru că noi Oamenii Nu avem toți aceleași calendare Nici măcar aceleași ore La unii sunt stele Când la alții e soare Nici aceleași lucruri n-avem El are multe, multe fulare Eu am sandale cu toc Fără toc Ea n-are deloc Sau are prea multă […]

Citește mai mult Odă zilei de azi

Istoria așteptării

Mailul ce mi-a-mprăștiat visul și gândurile Îmi amestecă pe carte toate rândurile Rămân uitându-mă pe geam ca după tine Și tot aștept un mail de nu mai vine… Cândva nu așteptam nimic, pentru că nu eram. Apoi, nu-mi mai aduc aminte ce așteptam. După aceea, mulți ani am așteptat vacanțele. Oricare, vacanță să fie. După […]

Citește mai mult Istoria așteptării

Citind-o pe Issabela Cotelin. Cartea „Macii sunt întotdeauna roșii!”

Îî mulțumesc Cristinei Apostol din suflet pentru frumoasa surpriză făcută! Cum definești o carte care te atinge până la inimă? Cum privești o bibliografie care îți strigă a emoție, a amintiri, ancorată fiind în farmecul anilor, a experiențelor și a iubirilor ce se cer iubite! Cum e primită cartea care stârnește vibrații ale timpului, ale […]

Citește mai mult Citind-o pe Issabela Cotelin. Cartea „Macii sunt întotdeauna roșii!”

Oameni și toamne

Îl cunoscuse într-o toamnă. Era orfană și nu își mai amintea nimic despre părinții ei. Muriseră demult, era mică, de tatăl ei nu-i spusese nimeni nimic, de mama ei știa doar că, de supărare, plecase după el cam repede. Doi oameni care nu mai erau lăsaseră în urmă trei copii, să se descurce cum pot. […]

Citește mai mult Oameni și toamne

El Torito

Sub cupole de sombrero, Mariachi în surdină, Atmosferă de grădină Servite de-un caballero, În arome de burrito, Tachos, nachos, quesadilla, Margarita și tortilla La terasa ElTorito…! Foto arhivă personală

Citește mai mult El Torito

Masca

O mască port de când mă știu, Mi-o ajustez constant pe mine, I-aud pe mama, pe tata, grijuliu: Ce-ai mai facut la școală? Bine..! La facultate când m-am dus Și-am zis că voi gândi lejer, Profii blazați: hai, masca sus, Arbitrul liber încă-i un mister! Când cu avânt m-am angajat, Cu visuri mari și mare […]

Citește mai mult Masca

O cafea cu gust de regret

A-mbătrânit nenea Gelu. Ne-am întâlnit azi întâmplător pe stradă și simt nevoia să povestesc despre asta, câteva cuvinte cât o viață întreagă sau cât o clipă-ncremenită-n loc din ea, ca să-mi descarc nervii pe timpul care trece implacabil. Nenea Gelu stătea și stă încă în blocul vechi, așa i-a rămas numele blocului in care am […]

Citește mai mult O cafea cu gust de regret

Macii sunt întotdeauna roșii

Sînt frîntă. Sigur-sigur vi s-a întîmplat și vouă. Măcar unora. Sentimentul acela, după ce ai lucrat mult la ceva, să termini ceva-ul, dar mintea ta să rămînă setată pe proiect… Mi-am terminat, în cele din urmă, prima carte. E în tipografie. V-aș fi arătat coperta, că nu mai pot de dragul ei, dar s-a ivit […]

Citește mai mult Macii sunt întotdeauna roșii

Poveste fără pereche

De-o fi cândva să ne-ntâlnim Cuprinși de amintire Aș vrea de toate să vorbim Dar nu despre iubire. (versuri dintr-un oracol vechi) Zilei care începe implacabil în fiecare dimineață nu îi pasă, de obicei, de nimic anume, ea doar își dăruie lumina ei, egal și sfânt, oricui e gata s-o primească. Venea din oraș, cam […]

Citește mai mult Poveste fără pereche

Sfânta naivitate

De jur împrejur m-am împrăștiat Și într-un foarte târziu În mijlocul celei mai mari Mulțimi de oameni Singurătatea am aflat. Am vrut la loc să mă adun Și atunci oamenii Mi-au luat microfonul din mână Pentru că nu mai aveam ce să le spun Și tot ei pe mine s-au supărat. Cum e mai bine […]

Citește mai mult Sfânta naivitate

Pilda și Citatul

Când erau mici, Cuvintele se jucau toate împreună. Aveau un Câmp Lexical de joacă nemărginit care, așa fără margini cum era, încă se mărea pe zi ce trece. Ba în zilele cu mult soare erau duse și pe Câmpurile Semantice din jur. Formau grupuri și perechi și zburdau cât e ziua de lungă peste tot. […]

Citește mai mult Pilda și Citatul

O seară de poezie cu Mishuk

… Și de proză scurtă sau roman, n-a mai precizat, dar nu cred că le exclude – pentru cei din București sau, poate, în trecere. Mishuk, n-am știut cum să te republic altfel, că nu ți-am găsit butonul necesar, dar ar fi mai simplu, tehnic vorbind, ca cei ce mă citesc și pe mine și […]

Citește mai mult O seară de poezie cu Mishuk

Ziua în care nu am existat

Îmi amintesc perfect Ziua din care nu am nicio amintire Era o dimineață În care m-am trezit și am zâmbit soarelui Cafeaua S-a adunat de bună voie în inimioare bej Băute pe-ndelete Drumul era fericit Să nu-și mai scuture frunzele a poză Pașii mei se mirau Că nu mai spuneau nimănui unde sunt Și mâinile-mi […]

Citește mai mult Ziua în care nu am existat

Muma lui Oprișan cel Mare

În fața acestui truism năucitor, prima mea reacție a fost să văd cine e domnul. Știam din cultura generală de un Marian, dar, din amintirile mele, făcea greșeli gramaticale și parcă-l chema Marean. Cu siguranță e altceva (de fapt, altcineva) la mijloc, dacă nu și-a schimbat numele și a avansat la eufemisme între timp. Propoziția […]

Citește mai mult Muma lui Oprișan cel Mare

Adevărata poveste a zmeului

A fost odată ca niciodată un băiețel frumos și bun și cu puteri neasemuite până atunci pe lume. Era atât de puternic și bogat și ajuta pe toată lumea cu orice, încât oamenii au început să-l prețuiască și să-i spună Făt Frumos. Mult bine a făcut Făt Frumos în jur, iar într-o zi și-a găsit […]

Citește mai mult Adevărata poveste a zmeului