Întrebarea zilei de 14 iunie, anul curent, a fost una singură, mare și lată. Și, pe alocuri, grea: „Cu ce-ai asociat?”
Reamintesc, pentru neștiutori sau neinteresați, că în ziua cu pricina s-a susținut proba de limba și literatura română pentru admiterea la licee – mai la modă spus, examenul de evaluare națională.
Dacă la bacalaureat sperietoarea este (sau era, nu mai sunt foarte la curent) „eseul” de la ultimul punct, pentru evaluarea de clasa a opta, de câțiva ani, s-a inventat una nouă: un punct cu un text dat, la care se cere, pe baza unei teme comune găsite și demonstrate de elev, asocierea cu orice alt text cunoscut de către acesta (exclus, cred, să nu-l cunoască și examinatorul).
Râsetele de la asocierile cu pricina, spuse acolo, la cald, între copiii participanți la examen, și umorul, de cele mai multe ori voluntar, chiar în ciuda unei asocieri defectuoase din punct de vedere al baremului, sunt spectaculoase și mult deasupra deja răsuflatelor „perle” de bac și evaluare din presă, care, se știe, mai sunt și contrafăcute. Îți vine, auzindu-i, să dai un examen cu subiectul respectiv, numai ca să poți râde la fel de sincer și sănătos ca ei – dar ai mai face-o, cu mintea de acum…?
Textul a fost un fragment din Radu Tudoran, Toate pânzele sus, în care, de la tema călătoriei (la o adică, dar nu musai, pe mare) până la cea a dragostei față de animale, putea fi făcută orice asociere cu orice operă literară, lirică sau epică, trata același subiect. Cel mai simpatic, mărturisesc, mi s-a părut a fi un băiat care a ieșit până în terminarea celor două ore regulamentare și, dând din umeri, a exclamat cam nedumerit:
– Eu am asociat cu textul 2…!!!
După un moment de perplexitate, mi-am dat seama câtă dreptate avea. Textul al doilea a fost un fragment din Cela Delavrancea (Frânturi din viața lui Delavrancea), în care povestea de călătoriile de plăcere ale tatălui său între Atena și Constantinopol, cu vaporul, de câte ori avea „răgaz”. Sper ca băiatul respectiv (și, poate, și alții) să fi fost punctat corect, căci n-am văzut nicăieri în barem interzicerea de a asocia textele între ele.
O altă „spaimă” a examenului de evaluare o reprezintă așa-zisele „capcane”, însă ministrul de resort, nu i-aș mai pomeni numele în nicio împrejurare, le promisese că anul acesta nu vor fi „capcane”.
Tot s-a lăsat, însă, cu una. Sau, poate, a fost astfel considerată (nu de către copii, care nu au băgat-o în seamă în mod expres, ci ulterior, de către presă și adulți) având în vedere că, neavând alta la dispoziție, comentatorii i-au dus lipsa și au trebuit să eticheteze o cvasi-problemă de gramatică drept „capcană”.
În speță, punctul 8 de la subiectul B suna astfel:

Completează enunțul următor, reprezentând mesajul unui ghid în timp ce prezintă un oraș, cu formele corecte ale cuvintelor indicate între paranteze:
– Băiete, __________ (a vrea, condițional-optativ, prezent, persoana I, singular) acum _________ (a fi, conjunctiv, prezent, persoana a II-a, singular) atent, fiindcă de la capătul __________ (stradă, singular, genitiv) vei putea vedea acele clădiri de __________ (care, genitiv) arhitectură suntem ___________ (mândru, plural, masculin).

„Problema”, ați ghicit, probabil, o reprezintă acele „clădiri de a căror arhitectură…”, iar biata declinare a unui pronume relativ (sper să fi rămas relativ, deoarece nu am verificat calitatea lui morfologică, fiindu-mi, deși filolog, greu să țin pasul cu schimbările ilogice, după părerea mea, de categorii gramaticale din ultimii ani) a devenit peste noapte vedetă națională și, implicit, criteriu de analfabetism funcțional, reflectat până și în statistici, căci, conform acestora, doar 6% (șase la sută, repet și în litere…) din cei care au dat examenul au răspuns corect la acest punct.
N-am întrebat chiar o sută de români, dar pe copiii cunoscuți i-am întrebat, la o șuetă, după examen, dacă știau schema elementară și imbatabilă după care se face acordul în construcțiile gramaticale respective:

Clădiri a căror arhitectură

Pe hârtie, vorbind cu ei, am unit matematic, prin arc de cerc cu săgeți în ambele capete, pe căror cu clădiri și apoi pe a cu arhitectură, adică pe determinant cu determinat. O schemă inversă, ca și cum (altă explicație valabilă…!) te-ai scărpina cu mâna stângă la urechea dreaptă sau invers. Niciunul nu auzise de asemenea explicații „băbești” care nu dau greș niciodată, în cazul de față. Explicațiile din manualele lor sunt atât de docte, încât de multe ori, dacă citești până la capăt, poți fi atât de fericit că ai înțeles înșiruirea de cuvinte, încât să nu mai ții cont și de inteligibilitatea lor.
Dar, exceptând această mică „problemă”, totul a fost bine. Statistic, raportat la anii trecuți, stăm cel mai bine. Au fost 221 medii de 10 la nivel național, din care 810 note de 10 la română – cum și dacă aceste procente se leagă cu acel „doar 6%” referitor la subiectul 8 de la punctul B nu am verificat și nici nu o să o fac, nefiind statistician sau sociolog. Pentru conformitate, la matematică au fost 2966 de note de 10.
Cum spuneam, însă, stăm foarte bine. Și procentul de înscriere la examen a fost mai mare decât în anul precedent cu 1,16 – prezența la examen a fost de 95,5% dintre toți cei înscriși, iar 82,3% dintre aceștia au luat note peste 5, mai mulți cu 5,5% decât anul trecut, când procentul mediilor peste 5 a fost de 76,8%.
V-a plăcut ultimul paragraf…? E corect, nu-i… problemă, dar cam așa sună și manualele copiilor noștri, atunci când sună cumva. Ori este un text academic, de pare că și academicianul care l-a întocmit s-a scărpinat invers, ori sunt șiruri de date și cifre care nu mai impresionează pe nimeni, oricât de inclus sau nu ar fi oricine în statistica respectivă.
Șansa rămâne una singură: We are not numbers, we are free

P.S. Statisticile sunt făcute înainte de rezultatele finale, care să cuprindă și notele după contestații. Dar, pentru mine și pentru articolul de față, faptul este irelevant.

P.S. 1. Statisticile cu pricina, care se pare că sunt identice, ca spirit pozitiv, și la bac, au fost deja trecute în palmaresul ministrului al cărui nume am omis intenționat să-l spun. În enumerarea de miniștri ai învățământului de pe orice site, dumnealui rămâne în istorie drept cel ce a ridicat promovabilitatea…