Un film foarte dur și foarte trist, în care adevărul și dreptatea sunt mai relative decât oricând și le au toți, pe rând, inclusiv cei care trădează. Pentru că, în război și imediat după el, adevărul și dreptatea au alte valori decât cele cu care suntem obișnuiți. Mama care ucide un seamăn, pentru copiii ei, tânăra care ucide o altă tânără nevinovată, polițista nemțoaică ce-și trădează colegii americani în fața inumanului ofițer rus, pentru soțul ei etc.
Sunt alegeri imposibil de judecat. Ca atunci când vine un cutremur mare și, oricâtă teorie ai fi citit și cât de tare te credeai, te trezești că nu știi ce să faci în momentul în sine. O cumplită panică viscerală ia locul tuturor celor crezute știute. Exact aceste clipe sunt bine scoase în relief în serial, într-un Berlin imediat postbelic, împărțit în patru sectoare mari: cel rusesc, cel francez, cel britanic și cel american. Fiecare e cu ororile specifice, la care se adaugă oroarea de ansamblu a unui oraș în ruine la propriu.
Iar când, la un bal, pentru că există și așa ceva – high-life-ul a continuat nealterat în orice moment tragic al istoriei – un american important declară că „Europa este prea importantă, ca să aibă europenii grija ei”, simte oricine, cred, cum am simțit eu, că, de-ar fi numai ficțiune totul, și tot ar fi suficient de sinistru…
Unele alegeri, cum spuneam, sunt de nejudecat. Altele, însă, da și în ele intervine caracterul uman al individului pus în fața lor. Nu dau spoilere, dar poți alege, silit de împrejurări mai rele decât pierderea propriei vieți, să faci rău unui nevinovat. Să continui în ele, însă, să prinzi probabil gustul răului, cum se spune, și să îl produci în continuare, când încep să apară portițe de fugă, deja e alt registru de valori. După cum și trezirea la o valoare umană reală, pe ultima sută de metri, e la fel de posibilă.
Mie, care nu am cunoscut niciun astfel de război, serialul mi s-a părut unul dintre cele mai realiste și, tot după mine, concurează cu mare succes cu toate bazaconiile (post)apocaliptice, ca imagine fizică și morală.

Foto repr. site oficial Netflix
Cât de interesant reușești să scrii cronici de filme/seriale! Întotdeauna când te citesc, reacționez imediat prin a le căuta și urmări 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Mulțumesc!
Poate fiindcă scriu numai despre alea care mă impresionează cumva, oricum, și nu ca să scriu ceva. Chiar și negativ – am o zmeurică de aur pe-aici, prin categoria filme 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulţumesc, Issa! Îl caut. Tipa e Nina Hoss, nu? O ştiu din Îndrăgostită de un masai.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da, ea e, am căutat acuma, că n-o știam. Tare tipa, mi-a plăcut de ea 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
A republicat asta pe Film Serial.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc, Jo!
ApreciazăApreciază
Serialul este și pe lista mea de vizionat. Mă bucur că ți-a plăcut. Acum am un motiv în plus să mă grăbesc să-l văd.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
însă cred că-i neterminat… probabil or să mai facă un sezon la un moment dat – asta a fost senzatia mea 🙂
ApreciazăApreciază
Da, se discută pe net despre sezonul 2. The creator Måns Mårlind conceived ‘The Defeated’ or ‘Shadowplay’ as a two-season show, split into two equal halves. Încă se lucrează la sezonul 2, așa că probabil de-abia la anul pe vremea asta o să-l avem.
ApreciazăApreciază
aha… acum pricep, în sfîrșit. și în română, pe alocuri scrie „Cei învinși”. Mie îmi place cu defeated, ălalale e, într-adevăr, mult mai comercial.
creatorul (chiar m-am întrebat dacă-i american) e un nordic?? atunci chiar se explică distanța egală față de toți ocupanții…
ApreciazăApreciază
apropo, tu poți să mă lămurești cel mai bine: de ce are două titluri în engleză??? unii îi zic SHADOWPLAY, alții THE DEFEATED, dar e același serial, că se vede clar. poate unul e subtitlu?? în cazul ăsta, care-i titlul și care subtitlul?? sint foarte nedumerită…
ApreciazăApreciază
Din câte am prins ideea titlul inițial a fost Shadowplay, se pare că în țările nordice așa este cunoscut. După care i-au schimbat numele în The Defeated. Chestie de marketing bănuiesc. 🙂
ApreciazăApreciază
Oho, vad ca ai spor la filme si seriale in ultima vreme! Multumesc pentru recomandare! Inutil deja de zis ca apreciez cum captezi esenta din fiecare.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Păi dacă pe ea o caut… 🙂
Mai greu e cînd tot trec episoade și nimic 😀
Mulțumesc frumoa, Ana!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc frumos pentru recomandare, Issa! Chiar dacă e pe Netflix, iar eu văd că sunt printre puținii care nu-s abonat încă.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Tu ești cun Netflix cum mă simt eu la Jo, unde toată lumea vorbește de filme de pe HBO și eu nimic :))
Mulțumesc și eu, Petru!
ApreciazăApreciat de 1 persoană