de Issabela Cotelin Unde m-ar duce astăzi drumul Pe care-odată ne plimbam râzând? Spre-un țărm bătut de vânturi Și de scrumul Poveștii vechi de dragoste arzând. Unde m-ar duce astăzi visul Pe care-odată-n taină îl aflam? Spre-un țărm bătut de valuri Și de scrisul Pe alb nisip că veșnic ne iubeam. Unde m-ar duce astăzi […]
Melancolie — MasticadoresRumanía
Foarte inspirată fotografia. În ton cu declarațiile de iubire scrise pe nisipul alb. 🙂 Of! Of! Of!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Și ce-am mai căutat-o…! Găseam numai chiciuri/kitsch-uri – habar n-am cum se scrie corect 🙂
ApreciazăApreciază
„Pe nisipul de la mare
Eu am scris numele tau”
Melancolia tuturor iubirilor efemere, aflate si ele, acolo undeva, in arhivele tainice ale povestilor, spulberate de forta intensitatii prezentului.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Gen, da, vorba copiilor noștri ❤❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Gen, gen… 😛
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Încă e nedetronat 😀
Ba mai e și legiferat, din alt pdv :)))
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Muahahhaaaaaa!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Felicitari, Issabela 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc, Patricia!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Foarte frumoasă poezia, Issa! Mi-a plăcut -în special- realismul de la final! Te felicit!!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Încerc și eu variante 🙂
Mulțumesc mult, Cri ❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
si cat de gratioasa e in cuvinte aceasta dulce melancolie!
imbratisari, Issa!
♥️
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc și te îmbrățișez și eu, Ami… Nu uita: search &reset ❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană