Prin ce m-a impresionat cartea lui Mihail Toma? În afară de stilul moldovenesc, a la Creangă pe alocuri… Că-i mică și frumos făcută. Și-mi place (nu vorbesc de conținut, că abia am reușit să citesc primele două schițe) modul de editare, titlul îmbinat cu poze bine alese. E chiar interesant.

Ca să fiu eu însămi, am, totuși, o obiecție: mărimea fontului – adică e cam micuț. Dar sunt sigură că compensează conținutul.

Mulțumesc frumos, Mihail Toma! Nu știu dacă duci vreo lipsă pe umeri, dar de idei – nu ❤