La decernarea premiului special, implicit a lansării primului meu volum de poezie, „Câmpul cu narcise”.

… Să scrii proză e cumva. Te poți ascunde în persoana a treia și-n toată imaginația lumii de la Adam și Eva și de după ei.


Când scrii poezie, e altceva. Ești gol. Tu cu tine însuți. Nu mai scrii despre Adam și Eva. Devii unul dintre ei. Și îți asumi.

O prezență caldă, alături de ceilalți premianți și de participanți, a fost doamna Carmen Cârneci, fiica poetului al cărui nume îl poartă concursul, aflat la ediția a patra.

La mulți ani tuturor florilor românești de azi!