Ehmeya – păreri

„După ce cartea a ajuns la mine, am căutat informații despre floare. Recunosc, nu știam denumirea. Cu imaginea ei în minte, am început să citesc și am putut-o vedea în camera fetei care-am fost. Așa reacționam și eu, ca mai toți, cu usa închisă dinspre mine spre ceilalți…
Cred că ți-au spus toți cei care au citit, m-am regăsit și eu în emoțiile, tristețile, bucuriile și „nebuniile” Larei, e imposibil să nu simți asta. Lara e, în fond, acel adolescent universal și acel tânăr care urmează cumva un drum comun. Am recunoscut apoi colegi și amici, prieteni și foști prieteni, și am recunoscut și faptul că mi-a lipsit de multe ori curajul ei, chiar și în punctele în care poate a făcut altfel decât am fi vrut.
Mi-a plăcut mai mult decât aș putea spune. Mi-a devenit dragă Lara de la primele rânduri și aș fi vrut să-i pot fi prietenă, acum, mare fiind. Să fiu cu anii ăia, dar cu mintea de acum.
Mulțumesc, Issa! Pentru ocazia de întoarcere la mine, pentru un timp umplut cu o poveste la care mă voi întoarce, e genul de carte care nu se citește o singură dată.”

„Mi-a plăcut mult. Am retrăit totul. Aș reciti-o oricând.”

„Un roman tulburător. Cred că se regăsesc multe femei în el. Mi-a plăcut mult!”

„Am terminat-o! Mi-a plăcut foarte mult. Dacă îmi place o carte, nu o pot lăsa până nu o termin…”

Sunt câteva dintre mesajele private pe care, cu acordul expeditorilor, le-am expus. Majoritatea seamănă cu ultimele două și conțin în rest date și discuții personale, care așa vor rămâne.
Sincer, știam de când am scris, asumându-mi tot, că nu va fi o carte la scenă deschisă, ca „Macii…”, ci una de citit acasă, în liniștea intimității fiecăruia. Poate chiar, așa cum, foarte spiritual, a sugerat cineva drag, e un fel de „ghid de utilizare a femeii de către bărbat, dacă acesta e interesat”.

Poza cu recenzia e din revista Agora ARTELOR. Poza cu citatul nu e o invitație cu prezență obligatorie, ci pur si simplu am „furat-o” de la Marina, fiindcă-mi plăcea, și am aștept o ocazie să o folosesc. Nu o luați ca atare, aleg să-mi ajungă cartea la sufletul vostru în locul unei cronici formale, aidoma comentariilor literare apuse.

Poza de mai jos e a unui copil de pe instagram (nu pot să-i spun altfel…), care citește mult și își spune părerea despre cărțile citite. În pofida celor 4/5 stele primite, mi-e cea mai dragă dintre toate…!

… Nu vă închipuiți cine știe ce în urma acestor rânduri, e, totuși, cea mai decentă carte din lume. Tabu-urile se pot combate și așa. Dacă am stârnit vreo curiozitate în plus, se găsește aici:

https://www.sionoeditura.com/product/ehmeya/