Mă iartă Doamne, că iubesc
Toți oamenii prezenți sau foști,
Natura cu-al ei sfânt mereu firesc,
Dar, Doamne, nu îi pot iubi pe proști.
Vezi, Doamne, tac și sunt smerită,
Deși în mine încă se mai luptă oști
Ascunse sub o mască azi cernită,
Dar, Doamne, nu îi pot iubi pe proști.
Dacă te uiți la mine, Doamne,
Se poate să nu mă mai recunoști,
M-am împăcat cu ierni, cu toamne,
Dar, Doamne, tot nu-i pot iubi pe proști.
Nu cred că ne-ai vrut, Doamne, soli
Ai neștiinței, apatici și anoști,
Tristi, plini de suferințe și de boli,
Și, mai presus de toate, niște proști.
Pe undeva e strecurată o greșeală
În planul cel divin de omenie,
Îmi iartă, Doamne, vaga îndoială
Și, uneori, și propria-mi prostie!
Au şi proştii parte de iubire cumva, de pe undeva 🙂
Foarte faină poezia! M-a dus cu gândul şi la „Doamne, fă-mă prost”. Acolo se spune că-i practic mai uşor pentru ei 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
E un cântec? Îl caut, induscutabil 🙂
Dacă te gîndești la cei săraci cu duhul, care-s fericiți aprioric… da, și eu cred, numai că ăia-s cuminți, nu cred că stau ei de conspirații și altele :)))
ApreciazăApreciază
Mă pregătisem să notez te miri ce păcate serioase, un contrasens, o virgulă între subiect și predicat, o rimă șchioapă… 🙂 Când colo, Issa nu-i iubește pe proști. Păi cine-i iubește?! 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
adic-am expus un truism 😀😀
mulțumesc, Jo, am rîs singură, ca de obicei (cu unii dintre voi). sper că e-n regulă să rîzi singur :))))
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Pai, da! Stand-up comedy e ”păcatul” meu. 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Vezi tu, aici e un paradox deoarece cei prosti nu au probleme existentiale si nu-si prea pun intrebari precum o faci tu in aceasta poezie.
Ei dorm ….. si dorm ….. si dorm linistiti….
ApreciazăApreciat de 2 persoane
am ezitat puțin asupra cuvîntului, că nu-mi plac cuvintele dure. îmi trebuia o combinație unică între răutate și prostie, dar am convenit singură că, totuși, răutatea izvorăște din prostie și nu invers… nu știu dac-am greșit 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Aoleuuu, habar nu am ce sa raspund, chiar nu stiu dar e posibil.
Totusi daca ma uit la unii fosti politicieni de prin PSD pot spune ca prostia si rautatea erau cele 2 fete ale aceleiasi monede..😊
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Păi da, pesedeul e punct de reper serios 😁😁
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Acum, ca s-o dau pe filosofie, cum ai spus cu fler in ultimul vers, toti avem doza noastra de prostie. Fiecare dintre noi a fost, este sau va fi prost(it) la un moment dat. Eu nu am nimic cu prostul care-si vede de treaba lui, cu acela fudul insa… Si cel mai tare m-am ofticat pe mine insami, cand am dat dovada de prostie. Dar experienta ne invata, zice dictonul din batrani.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Fix cum spui tu.
Zicea careva că prostia nu doare…? 🙄😁💚
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cat timp esti (inca) prost nu prea doare, e drept, dar odata ce te destepti si realizezi cat de prost ai fost, doare rau. 😀 Dar asta e, orice sut in fund e un pas inainte.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Long live Murphy, desi zicala asta-l precede, cred, cu mult 😁
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Picura asa ca o Doina.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nădăjduiesc că e de bine 🙂
Prima mea reacție la cuvîntul Doina a fost (sper că nu din prostie!) la laptișorul acela de matcă de la Farmec. Abia apoi m-am gîndit la cîntecul nostru național 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
E de foarte bine, asta era intentia mea.
Imi amintesc si eu laptisorul de matca Doina. Ce parfum delicat avea.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc, Patricia!
Da, și mai e încă. De Doina zic. Dar nu l-am mai luat demult, că la mine parfumul nu era lui lui, cît al copilăriei 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Na ja, daca vad cât de prost sunt zilnic trebuie ca-s prost gramadă! Nu stiu daca Dumnezeu te iartă dar eu ca prost ce sunt o fac!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc… 😁😁!!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Totusi straduiește-te si tu!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Atîta pot, Vrăbiuță… dar chiar nu mă simt pierdută 🙂
ApreciazăApreciază
No las că te tot iert eu!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
e de bine si asta, sper 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Eu sunt cu proverbele, deci:
Unde-i minte multă şi prostie-i pe măsură!
Oricât de deştept eşti, uneori poți fi (şi) prost grămadă! Partea bună e că realizezi cât de „dus cu pluta” ai fost şi râzi de unul singur ( este foarte în regulă să râzi singur…mai ales de propria-ți făptură😂). Reversul medaliei: prostul nu ştie că e prost şi e fericit cu propria stare. Este convins că emite adevăruri universal-valabile şi chiar încearcă să te convingă că are dreptate! Ptiu, drace! Sfidează logica existențială!
In concluzie: Dumnezeu să mă ierte, dar nu-i pot iubi pe proşti! Dar nici nu-i urăsc! Încerc să-i ocolesc, dar uneori mă mai împiedic de câte unul!
Poezia ta este grozavă! Mi-a plăcut la nebunie!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc…!
Îți repet și ție, m-am temut puțin de duritatea cuvîntului „proști”. Nu e în vocabularul meu obișnuit. Dar… pana mea (altul la modă la noi care nu-i, dar tare mă atrage 😁), ei există, sînt printre nou și sînt destui 🙂
Apropo, le știi pe „în pana mea” și „în puii mei”? Au trecut oceanul…?
De etimologie, don’t ask…
Am deviat puțin, doar fiindcă ai aceeași concluzie cu a mea ❤
ApreciazăApreciază
Nu ai de ce să te fereşti de folosirea cuvântului „proşti”! Există această specie printre noi şi, din păcate, este foarte răspândită.
Cât priveşte cele două expresii, da, eu le ştiu din țară, dar, sincer, nu le-am folosit niciodată. Nu ştiu în ce măsură românii de aici le ştiu/folosesc. Probabil că le cunosc! Aici sunt destul de puțini români, cred că bine sub o sută, şi nu ne întâlnim decât la biserică din când în când. Dar şi acolo preferă să vorbească în engleză, ceea ce pe mine mă disperă. Lipsa de „unitate” este foarte vizibilă, spre deosebire de alte nații care sunt foarte preocupate ca celor de-un neam cu ei să le fie bine. Până la restricții ne mai întâlneam, dar de atunci nu ne-am mai văzut. Americanii din imediata mea apropiere nu folosesc nici un fel de înjurături. Dar este posibil să aibă cei din stratul de jos. Sigur nu au un limbaj academic. Românii au trecut oceanul cu toate ale neamului nostru, ca şi alte nații de altfel. Mâncătoria gen „să moară şi capra vecinului” funcționează şi aici ca şi în țară. Ar fi multe de spus, dar cred că ajunge.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mi-ai amintit de o prietenă bună, care-a întîlnit în America o profesoară. Nu se cunoșteau personal, dar fericire maximă, că erau din același cartier și fuseseră la aceeași școală long time ago. Află lumea comună, pupături virtuale interminabile etc. După un timp, îmi întreb prietena: ce mai face cutare, ați mai vorbit? Si-mi zice: mda, dar mă cam feresc, că vrea să vorbim numai în engleză și, mai ales la telefon, nu mă descurc așa bine…!
Tot la o biserică se întîlniseră si ele 🙂
ApreciazăApreciază
Nu ştiu, Issa, cum aş putea descrie fenomenul! Toți care ajung aici preferă să vorbească numai în engleză, decât şi/sau limba maternă. Majoritatea copiilor de români nu ştiu două boabe româneşte. Eu aş vrea să schimb măcar acolo, la biserică, cu cineva câteva propoziții în română. Simt că uneori nu-mi găsesc cuvintele. Iți spun două întâmplări din care şi tu vei trage concluzia cea mai bună. Eram la un mare restaurant, unde avea loc o conferință internațională de medicină. Intâmplător citesc pe „eticheta” cu numele medicului un nume foarte românesc. Evident că l-am abordat. Era în US de la 3 ani şi vorbea, Issa, impecabil limba noastră minunată. Avea două fetițe pe care le-a învățat româneşte.
Doi. Undeva, într-un parc! Eram cu prietena mea, tot româncă, şi vorbeam normal, româneşte. De pe o bancă ne strigă cineva tot în română, iar discuția a fost cel puțin dezamăgitoare. Ea se mira că vorbim româneşte şi că ea nu şi-a învățat copiii nici o vorbă în română. Spunea că oricum nu le foloseşte la nimic!
Aş putea să-ți mai dau astfel de exemple, dar…
Trage tu concluzia! Numai bine, Issa!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu mai trag, Aura, nici o concluzie, am tot tras și degeaba. M-am și… spovedit 😀 în versuri, gata, nu mai am nimic de spus.
Fiecare pasăre pe limba ei piere. Dacă unii români aleg să piară pe engleză… e treaba lor 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Acum inteleg de ce n-ai mai trecut pe la mine!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
😀
ApreciazăApreciază
Veeeeereeee, o iau ca pe o glumă!😂 Tu eşti cum vrei, numai prost nu eşti! Iți bubuie mintea la greu!
In altă ordine, le am şi eu pe-ale mele! Mi se adună şi mă „cocoşesc”…dar nu e prima dată când dau cu capu’ de pereți şi la câtă prostie am, sigur mai dau!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
❤❤❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Pai tu nu ai voie ca tu poti respira prin amandouă narile si pe gura daca vrei, dar noi treaba asta o facem numai pe ascuns sau in casa! Cum sa nu prostesti?
ApreciazăApreciat de 2 persoane
esti pe sufletul meu! ♥️
ApreciazăApreciat de 1 persoană
🧡🧡 mulțu!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Numai un om deștept poate să se prostească, uneori. Așa că tu ești iertată din principiu, mai ales că ți-ai făcut atât de frumos autocritica. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc, Petru, frumos… ❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Îmi place spovedania ta și îmi place sinceritatea cu care o faci. Doamne, ce bine te înţeleg!😃
ApreciazăApreciat de 1 persoană
❤❤❤❤ … cum altfel…? 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană