Da, știu,
Tu nu vrei poezie
Când seara frânt acasă vii
Și după ce mănânci, te speli,
Bei un pahar,
Prin casă cauți o hârtie
Să scrii și tu.
Despre buget, balanță, cheltuieli
Active,
Atâta-mi pare de ilar
În timp ce versurile mele plâng
Naive
Pe-aceeași masă de pe care strâng
Cina cea fără taină.
În patul conjugal
Ne dezbrăcăm tăcuți de haină,
Tu un ziar citești,
Eu un poem,
Îți faci cornet din el,
Eu, plictisită, muza-mi chem
Și mai apune-o zi
Banal.
Apărută în Agora Artelor nr. 4/2021
Foto repr. doxologia.ro
Se mai întâmplă 
Un alt poem al cotidianului. 🙂 Sincer, cand vine muza, nimic nu mai e banal. In plus, mie mie se pare linistitor ca numai unul sa fie poet. Un poet per cuplu e de ajuns. 😀
ApreciazăApreciat de 2 persoane
E și-n asta un mare adevăr 😀😀
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Mi-a adus aminte de o glumiţă de pe net cu un el care vine acasă obosit, după muncă şi-şi întreabă consoarta ce a pregătit pentru cină. Şi ea se urcă pe un scăunel şi spune: o poezie 😀
ApreciazăApreciat de 4 persoane
Ce bună era de poză reprezentativă 😀😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
O găseşti pusă în chenar, merge luată ca poză 😀
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Adaug la posibilele accidente din bucătărie și căzutul de pe scaun în timpul recitării. 😀 Măcar avea un subiect culinar poezia aia? 🙂
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Nu m-am gândit la varianta asta 😀
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Dragul meu, nu sunt Jamila
Și nici nu gătesc cu sila,
Doar că… Dumnezeu cu mila…!
ApreciazăApreciat de 4 persoane
Mă gândisem mai mult la un meniu în versuri, dar merge și asta. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
atat de frumos le scuturi, le aduni, le potrivesti…
ma trezesc ca nu mai tin pasul cu tine. comentam in gand franturi de cuvinte: “ si eu, portret, el, politica, tik tok, vrei sa-ti citesc, mai scrii mult, am sters…”😂
stiu sigur ca ai inteles ce spun! 😂
♥️
ApreciazăApreciat de 1 persoană
da, ai putea scrie varianta dramatică a nepotrivirii, ar ieși o piesă bun de teatru :)))))
mulțumesc, Amy!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
eu multumesc! ♥️
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Eu (vegetez pe teresă, privind copacii..)
El (vegetează pe terasă şi îşi ascultă mațele cum chiorăie!)
El: mi-e foame! Nu mâncăm nimic!?
Eu: nu-l aud bine pentru că desenez ceva în imaginație ( sunt belea!)
El: iar vezi frunze albastre!?
Eu: (aud doar frunze albastre!) ce fel de frunze vrei să mănânci!?
Ce o fi nepotrivit la aceşti doi omuleți!?😂😁😅
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Vorba lui Nichita:
Foaie verde de albastru,
Mă doare un cal măiastru… 😀😀😀
Nu știu, dar mă-ntreb cît de sătul (de mîncare sau de… viață!) se culca omulețul El.
De omulețul Ea nu-mi fac mari griji ❤❤
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Omulețul El este plin de viață şi, îți vine să crezi sau nu, îi place mâncarea românească! 😂😂😂De fapt, nu a avut de ales că altfel chiar se culca flămând. 🙈🙈🙈
ApreciazăApreciat de 2 persoane
ce vorbeam deunăzi: n-ai întotdeauna de ales…😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Îți dai seama cât ar fi de aglomerată muza dacă ar trebui să vină cu inspirație pentru doi. Că numai una-i repartizată per locuință. 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
😀😀 faină idee! Numai că chiulesc în disperare muzele astea sau e trafic și de muze, de n-au toate locuințele…
ApreciazăApreciat de 1 persoană