de Issabela Cotelin La poarta sufletului tău Nu-i nimenea să bată, Căci cheia am luat-o eu Și poarta-i ferecată… Mai țineți minte? Sunt câteva versuri anonime de pe “vremea noastră”, care circulau ca rapidul București-Constanța vara, dus-întors, prin oracolele acelui timp. Ei bine sau alors (cum spune o bloggeriță care-mi place mult), zilele trecute mi-am […]

Romantismul a murit, trăiască romantismul! — MasticadoresRumanía