Pe Petru (nu știu dacă el mai ține minte, dar eu da, pentru că a fost prima poveste în direct citită de mine…) așa l-am cunoscut, cu „Fetița…”.
Abia-mi făcusem blogul și, în hățișul ce-mi părea atunci pe wordpress, am dat peste o scriitură ca o oază: calmă, așezată, logică indiferent de temă, fără înflorituri melodramatice, superficiale sau umpluturi vizibile, în care am căpătat mare încredere. Îmi pare uneori că Petru și pe nostalgiile din poezii le dozează ardelenește, să nu fie prea grele pentru o singură clipă.
Atunci am nimerit-o pe „Fetița…” pe la jumătatea ei. Mi-am zis că o s-o iau de la capăt într-o zi, am uitat și soarta, întrupată în Siono, mi-a adus-o aminte: acum e întreagă și vie în mâinile mele și am îndrăgit-o și mai mult, fără să mă plictisesc recitind partea cunoscută. Pentru că de personajele lui Petru te atașezi imediat ce te-ai încumetat să le primești în propria imaginație. Până și horror-ul lui, atunci când abordează stilul, e senin și face bine spiritului, nu neapărat în siguranța unui final fericit, cât în mânuirea cuvintelor în așa fel încât același spirit să nu se simtă agresat de limbajul sau locurile comune ale genului literar respectiv.
„Fetița…” lui Petru, Lena, e, în viziunea mea, un fel de fetiță cu chibrituri modernă, care luptă cu demoni interiori, dar, mai ales, exteriori, deghizați în agenți de poliție sau guvernamentali, și reușește, în cele din urmă, să se încălzească la flacăra vie a propriei purități intacte.
Pe Petru Racolța nu îl receptez, din fericire, ca pe un scriitor spectaculos, care mă uimește cu fiecare apariție, până obosesc. Mă uimește mai degrabă la el varietatea abordată în scrieri – roman, poezie, epigramă, literatură de copii. Trecându-i prin toate, mi-a devenit unul dintre cei cărora le-aș lua o carte înainte de a-i ști conținutul – mai profan spus, îi dau like înainte de a vedea ce-a scris – fără reținerea că greșesc. Petru e un destoinic ce știe să creeze personaje, împrejurări și sentimente plauzibile minții umane, indiferent de natura lor și de contextul în care le pune.
Petru nu răscolește întrebări fundamentale, dar nu pentru că nu le are, ci pentru că e, în esență, un mare optimist, care a ales deliberat să dea cititorului momentul unei lecturi bune.
Felicitări, Petru, pentru „Fetița…”, aștept și o Delie la fel de palpabilă!
„Fetița…” lui Petru Racolța

Subscriu! Petru are ceva special în scris. Ceva pentru care ai garanta oricând. Foarte faină prezentarea!
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Da, Petru e Petru și atît. Totuși, am încercat să găsesc cuvinte pentru cei care încă nu știu cine și cum e Petru.
Mulțumesc!
ApreciazăApreciază
Frumoase cuvinte despre Petru și „Fetița…” lui. Am cunoscut-o, ca și tine din blog și mă bucur că acum e într-o filă.. de poveste. Frumoasa recenzie! 😘❤️
ApreciazăApreciat de 2 persoane
sigur, arată altfel într-o carte… mereu am spus asta. Coperta e de vis și ea. o fi parte din visul fetiței 🙂
mulțumesc, Ina 😘😘
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Îmi place stilul lui Petru, modul în care îmbină paranormalul cu normalul, ficțiunea cu realitatea.
Și îmi place prezentarea pe care i-o faci „Fetiței…”.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
mulțumesc frumos, Constanța!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Subscriu si eu alaturi de voi! Petru este legat de fiecare carte, poezie, epigrama, precum porumbei de mesaje!
Tot respectul!
Issa, multumiri pentru randurile atat de sensibile si frumoase la adresa lui Petru! Merita tot respectul nostru!
Seara frumoasa! Te imbratisez cu tot dragul! 🤗❤️
ApreciazăApreciat de 2 persoane
tare drăguță și binevenită comparația cu porumbelul mesager ❤❤
Mulțumesc pentru partea mea, Ileana!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Petru e o fiinta sensibila si speciala, o sa ii caut si eu cartea.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Este. Și merită 🙂
ApreciazăApreciază
O recenzie care, pe lângă faptul că mă onorează, îmi dă aripi mai largi spre a povesti în continuare ceea ce gândurile-mi zămislesc. Mă înclin cu recunoștință, mai ales pentru că te știu o creatoare de literatură care nu face complimente fără să aibă acoperire în realitate. Mulțumesc din suflet, Issa! ❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cu mult drag, Petru, a fost o reală bucurie reîntîlnirea cu fetița; din același suflet mi-am povestit și eu viziunea asupra voastră 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană