Creația

de pe facebook…

A fost odată ca niciodată…
De fapt, nu, nu e bun acest început, pentru că nimeni nu mai știe ce au fost odată personajele mele.
Încercăm altfel.
A fost odată ca niciodată un om care nu era personajul nimănui. Cum nu se simțea nici măcar al lui Dumnezeu, cel care a creat Lumea Reală, și-a propus să își creeze el o lume separată, în care să se joace liniștit. Și astfel a apărut Rețeaua Virtuală.
Dar, ca în orice creație, în prima zi era un câmp fără nimic pe el. Oamenii începuseră să pășească firav pe el, se saluta în treacăt și cu timiditate și cam atât. Liniște și pace primordiale. Ca orice început.
În a doua zi, creatorul Rețelei a dat voie oamenilor să încarce poze în Rețea. Câmpul, udat astfel de incipientele ego-uri virtuale, dădea și el primele roade: numărul de utilizatori creștea.
Ceva, însă, nu era chiar în regulă în comunicarea virtuală. Reciprocitatea ei nu era încă asigurată. Și-a strâns discipolii: bun, le zise, pune un Om o poză sau anunță cum e vremea în colțul lui de Lume Reală, dar acțiunea poate să fie fără urmări, să facem ceva pentru a le stârni interesul să participe activ! Ca urmare, pe la mijlocul aceleiași zile, deoarece creatorul era neobosit, a apărut Like. Butonul de Like. Like a devenit vedeta incontestabilă a zilei în curs și a celor precedente. Dăduse Omului posibilitatea să arate că a văzut o postare, fără să comenteze, dacă nu simțea nevoia. Era un nou mod de a-și exprima existența.
Și creatorul s-a odihnit până în zorii zilei următoare, mulțumit de opera sa.
Știa că opera nu e completă, dar nu știa nici el însuși cât de genial va fi în a treia zi, despărțind conversațiile publice de cele private prin inventarea mesageriei. Messenger continuă să fie printre primele locuri și astăzi în comunicarea personală, rămânând câmpul de bătaie al celor mai intime aranjamente și extinzându-se și la aranjamente ulterior: politice, de job-uri etc.
Cum dictonul „și mâine e o zi” e mai vechi decât Rețeaua și creatorul îl cunoaște, în a patra zi, de plictiseală sau poate în pauză de idei revoluționare, a nuanțat posibilitățile de reacție ale Omului la Om. Astfel au apărut Zâmbet, Tristețe, Wow, Furie și Iubire. Cu ultimele două a dat, totuși, o lovitură neașteptată. De suferința bietului și insipidului Like nu-i mai păsa nimănui acum. A aflat și ei, pe propria lui… atingere, cât de efemeră este gloria și cât de puțin poate conta pe firea Umană.
De asemenea, a luat, paralel, avânt și nuanțarea posibilităților de exprimare. Inspirat profund de pasiunea Omului pentru trecutul său și de tema universală a întoarcerii la origini, creatorul Rețelei a dat drumul în mediul virtual unei mulțimi incontrolabile, încă în completare, de emoticoane, stickere, gif-uri și avataruri. Omul era satisfăcut, creatorul – iarăși mulțumit de opera sa.
În a cincea zi, creatorul a animat Rețeaua cu știri și cu reclame. A stârnit aprige controverse cu introducerea reclamelor, însă nu era debusolat. Lucrase intens în zilele precedente la inducerea subliminală a dependenței Omului de Rețea, astfel că nu numai că nu avea cum să dea greș cu reclamele, ci, din contra, avea să se îmbogățească și mai mult de pe urma lor. Știa că nu vor fi mulți care să părăsească Rețeaua, după tot eșafodajul unei personalități virtuale perfecte construite în ea, din cauza unor poze colorate în plus. Și, de asemenea, mai miza pe faptul că aflase deja: Omul se plânge mult, dar acționează puțin spre deloc.
Cu știrile, însă, a avut succes fără preget. A redirecționat spre ele mulți oameni care nu mai aveau ce-și spune unul altuia, cumulându-i în comentariile la acestea, și a impulsionat și apariția unei noi meserii, Postacul profesionist sau Trolul, susținut de cercul Profilurilor False.
Reclamele deveneau, așadar, insipide pe acest câmp infinit de posibilități fără margini. Ca știrul rupt cu mâna în drum spre recoltă, a cărei mărime și bogăție îl va depăși atât de mult, încât abia se va mai vedea.
Când a apărut și Grijă, în a șasea zi, toată lumea a râs în hohote – sau, cel puțin, partea aceea a lumii care mai rămăsese să se amuze detașat de majoritatea lucrurilor și întâmplărilor petrecute în Rețea.
Dar curând, foarte curând, Grijă și-a găsit atâtea justificări ale proaspetei sale existențe, încât a detronat-o până și pe Love. Lumea reală parcă îi ținea isonul; concura și ea în evenimente care mai de care, să îi dea pretexte pentru existență. Prin urmare, Grijă, ignorându-și semenii, s-a cuplat rapid cu Pandemia reală, promițându-i acesteia din urmă să aibă… grijă de ea, să nu cadă brusc, după atâta succes, în desuetudine.
Sigur, între timp, pe parcursul acestor zile primordiale și chiar în continuare, au mai avut loc tot felul de fenomene. Tinerii, în special, intuind superficialitatea ei, au emigrat pe alte platforme virtuale, create ulterior și mai puțin spectaculoase aparent, dar care le satisfăceau mai mult nevoia de exprimare și de comunicare. Însă n-a fost bai pentru creator, deoarece tinerii, oricât de frumos și de promițător ar fi acest cuvânt, nu reprezintă segmentul de bază al omenirii. Ba, mai mult, logica elementară spune că vor crește și ei și se vor plafona, dorind, ca orice matur, să ascundă noua stare de spirit și să-și creeze un look virtual inatacabil.
Rețeaua pare, în concluzie, la apogeul ei și cu scopul inițial atins. Cu miliarde de utilizatori, cu subramuri ca Pagini și Grupuri, apărute și ele printre picături, cu multitudinea posibilităților de apreciere și de transmitere a mesajelor, nimic nu-i mai stă în calea secretă de a înlocui Lumea Reală a Oamenilor în Toată Firea.
Creatorul ei se odihnește momentan, lăsând discipolii să lucreze în continuare la detalii. Din când în când, își mai contemplă opera la o cafea în intimitatea lui reală bine păzită și se gândește că e un experiment social desăvârșit: la urma urmei, a creat o lume fără reguli, în care a dat posibilitatea oricui să se manifeste cum dorește, fără opreliști. Și poate că e mai bine că această anarhie se petrece virtual, și nu real.

me.me

30 de comentarii

  1. Din descrierea ta se pare ca „Dumnezeul Retelei FB” prin creatia lui a exploatat tot ce inseamna EGO-ul uman, practic l-a hranit prin creatia sa. Ce bine ar fi daca mai multa lume ar intelege aceste lucruri … 😊

    Apreciat de 4 persoane

    • Dap. Fix așa. Mi-ai adus aminte de un serial, Negura parcă, după Stephen King.
      Nu-s fană. M-am uitat întîmplător, nefiind prea lung, m-am și plictisit la un moment dat. Dar mi-a plăcut finalul.
      Eroii principali reușesc să fugă la marginea negurii, să scape, și văd un tren. Vor să sară în el, de bucurie, și unu zice:
      – Wait!
      Se deschid ușile trenului și cineva aruncă oameni disperați de-acolo, care voiau să se cațere la loc. Ușile se-nchid, trenul pleacă și ăștia care credeau c-au scăpat se prind, zicînd despre oamenii aruncați:
      – They feed it…!
      Si koneț filma. „It” e negura. Adică hrăneau negura cu oameni.
      Și Zuckerberg hrănește rețeaua cu oameni.

      Apreciat de 3 persoane

    • Aceste retele inregisteeaza datele noastre, tot ce postam, pe ce pagini intram, cu ce/care persoane intram in contact, etc. Dupa un timp ei sunt capabili sa ne creioneze tipologia noastra psiho-sociala, adica ce ne place, ce nu ne place, ce dorim sa achizitionam, etc., astfel ne trimit acele reclame care sunt persinalizate. Adica daca vei intra cateva zile pe pagini FB unde se vorbeste despre rujuri, vei primi reclame si sugestii despre rujuri.
      E ok sau nu sa colecteze date despre noi?
      Eu zic ca e periculos ca o companie sau in stat sa detina aceste date.
      Acum vreo luna cand a fost revolta aia la Casa Alba, pro-Trump, unii au postat poze, filmulete, etc pe fb si alte retele.
      Toti cei care au participat si au intrat acolo au fost arestati de FBI, toate retelele au pus la dispozitie toate datele autoritatilor si astfel toti au fost incatusati.
      Deci …. unde e democratia Unchiului Ben?
      Eu nu sunt pro-violenta dar am constatat ca a fost o „iubire fara linite” intre aceste retele sociale si investigatorii FBI…

      Apreciat de 3 persoane

    • sigur că nu-i ok. și sigur și că nu le poți opri. totul e în noi. numai noi putem – deconectîndu-ne sau nehrănindu-le cu mîncarea cerută.
      te duci la miting. super. dar fără poze și fără tag-uri. și dacă ti se pare că nu are rost fără, atunci ai fost degeaba la mitingul ăla. oricum se va ști de el, că există mass media.

      Apreciat de 3 persoane

  2. Mi-a plăcut mult povestea Lumii Paralele în care „trăim” o mare parte a zilei fiecare dintre noi.😊 Dacă ne-am permite, nici n-am mai pleca, atât de drăguț e totul pe acolo, un refugiu ideal. Dar parcă și mai mult îmi place mie pe… WordPress, fiind o Lume a Cuvintelor.🤗❤️

    Apreciat de 2 persoane

    • Dacă n-ar fi atît de scumpi (la wp mă refer, tocmai le-am dat vama anuală), i-aș îndrăgi și eu sincer, nu doar m-aș folosi de ei 🙂
      De fapt, îmi plătesc vanitatea mea, că eu am vrut să am .com 😁😁

      Apreciat de 1 persoană

  3. Foarte frumos textul şi ai punctat excelent cam tot ce era de punctat.
    Să ştii că eu m-am folosit la greu de „grijă” în expediţiile mele pe FB. Că e mai simpatic decât inima simplă, de aia. alt motiv n-am avut 😀

    Apreciat de 4 persoane

  4. Uau! Cu cat spirit ai disecat zilele Creației! Ești nemaipomenita! Mi-a plăcut mult viziunea ta, pornind de la nimic ajungând la un „Câmpul, udat astfel de incipientele ego-uri virtuale, dădea și el primele roade: numărul de utilizatori creștea.”, până la like, emoticoane, stickere, știri, grija.. etc Și noi pierduți între cel puțin două lumi. 😘❤️

    Apreciat de 3 persoane

  5. Sunt bune emoticoanele astea variate, eu ii dau cu love de multe ori, fiindca am relativ putini prieteni in lista si nu mai frecventez decat grupurile cu care am tangente, desi uneori – nu foarte des, dar nici rar, dau de postari care fac necesara adaugarea unui alt emoticon – acela verde, care varsa… Ihhh! Cat despre „Care” – cred si eu, ca si Potecuta, ca se refera la a-i pasa de ceva, nu la grija propriu-zisa. 😀 Il folosesc destul de rar, dar asta cred ca e sensul lui. Altminteri, love, like si haha sunt printre cele de baza.

    Apreciat de 1 persoană

    • Eu am trăit atîtea experiențe ciudate cu toate astea, că aș putea scrie volume întregi, dac-ar avea rost. Ideea e că nu mai pun preț pe ele, prea puține exprimînd ceea ce ar trebui. Dar cînd le dau, chiar le dau din mine, chiar dacă rar mai zic cîte ceva, și numai acolo unde consider că am de ce sau pentru cine.
      Grijă ăla, totuși, nu m-a prins încă, mi se pare prea oportunist creat 😁😁

      Apreciat de 1 persoană

  6. Cam da! Ştiu totul despre noi, fără discuție, şi precis avem „dosare” bine puse la punct! Este asta ” evoluție”!? Sau cât este evoluție şi câtă „involuție” este!? Nu crezi că această „lume virtuală” ne-a închis multe dintre căile normale pe care ne deplasam!? Uite un singur exemplu: nu trebuie să-mi zdrobesc imaginatia să scriu un mesaj de felicitare că doamna „Lume virtuală” mi-l serveşte pe tavă! Şi câți dintre noi n-am căutat un mesaj gata fabricat!? Eu, recunosc, da! Iar a scrie despre această „lume” este sinonim cu deschiderea „cutiei Pandorei”!
    Şi ca să fiu în ton, te 🤗 şi te 😗!
    And….”Take great care of yourself”
    Mi-a plăcut „basmul” tău! (ştiiiiu, este povestire, dar sună mai bine basm!)

    Apreciat de 3 persoane

    • eu nu pot să sufăr mesajele prefabricate, mă refer la alea care circulă de sărbători pe whatsapp și pe mess, inlusiv pe fb, și nu le răspund never ever :)))
      mie omu, dacă vrea să-mi ureze una, alta, să îmi zică direct și cu cuvintele lui, simple, că nu-i trebuie eseu. chiar așa, trebuie dedicat un basm și marii acțiuni a redirecționării 😀😀

      Apreciază

  7. Tare bine ai disecat, analizat, pus sub lupă Creația asta și mare dreptate ai! Super scris, ca de obicei, felicitări Issa! Am mai zis, dacă n-ar fi chestia cu scrisul, probabil rămâneam cu 200 de prieteni și cu vizite sporadice. Te 😘! 😁

    Apreciat de 1 persoană

    • Păi pusesem o poză chiar de la fb însuși cu briz-brizurile, dar am schimbat-o, totuși, îmi trebuie virtualul pentru ce scriu și nu știu exact cît simț al umorului are Mark 😀

      Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.