2021: Din culise

Arhivă personală

6 ianuarie 2021.

Reflectoarele noului an s-au stins. A căzut cortina peste fastul sosirii lui. Ultimele artificii și-au pierdut sclipirea. Urările au intrat la loc, în cutiuța lor – pe ici, pe colo, cîte-un „la mulți ani” uitat, nespus la timp. Cîte-o petardă de plod nesupravegheat sau de bețiv certat cu timpul mai linșează și ele indiferența secundei.

Normalitatea mult dorită își reia locul cuvenit.

M-am trezit pe la nouă fără ceva și am vrut să deschid geamul, să aerisesc. L-am închis la loc mai repede decît, somnoroasă, îl deschisesem. Undeva, nu departe de blocul meu, un excavator – sau poate altceva, în orice caz un utilaj greu și zgomotos – spărgea-n bucăți liniștea acestei dimineți. Semn că primăria s-a trezit și ea la viață și la muncă.

În chiuveta de la bucătătie, niște vase minore m-așteptau. Încă la granița dintre alpfa și betta – momentele acelea anume cînd te trezești din visele nopții și ultimele imagini ți se derulează încă pe retină, conștientizînd simultan că le vei uita la următorul tic-tac – n-am înțeles din prima clipă, dar mi-am adus aminte imediat ce am deschis apa. Că nu e. Apă caldă.

Nici căldură. De vreo două zile. Iarăși niște țevi au luat-o razna, mă plîng degeaba, căci scrie pe ușa de la intrarea în scară, așa e, mi-am adus aminte, am fost anunțată, se știa, nu s-a întîmplat nimic deosebit.

Privesc cu recunoștință amestecată cu ciudă caloriferul electric, negru, frumos, elegant, de poalele căruia unul dintre pisici, cel cu pete negre, s-a lipit într-o prelungire amăgitoare. Calorifer ales de mine exact în acest scop – nu felin, ci termic – acum mai multe ierni, în toiul unei aventuri asemănatoare.

Îmi este, ce-i drept, puțină lene să expun toate etapele gîndirii mele, dar concluzionez din nou că trăiesc un ansamblu de condiții care nu-mi favorizează un plan de viață pe termen lung.

Însă carpe diem e de cînd lumea. Am apă rece, am gaze, am lumină, n-am covid. Deși nu simt gustul acestei normalități în care am reintrat și nici mirosul stării vechi de fapt, sunt, deci, mulțumită în această zi de mare sărbătoare.

30 de comentarii

  1. Ceva-mi spune că dacă ar putea vorbi, după poziţia pe care-o are, ar spune un fel de „mă doare-n cot de toate”, să nu spun aia mai urâtă cu „i se rupe”. Cred că n-ar fi rău să învăţăm ceva din asta 😀
    Tot fără căldură? Doamne!

    Apreciat de 1 persoană

  2. „Am apă rece, am gaze, am lumină, ” și capsator… ce-ți mai trebe!!! ai de toate!
    Eu, de exemplu, n-am capsator. „Intrăm în perioada considerată cea mai depresivă a anului”, mă ia o tristețe sfâșietoare privind la capsatorul tău…
    😀

    Apreciat de 2 persoane

  3. Ca un om care n-a avut ani de zile apa calda din diverse motive, independente de vointa mea (pana cand a fost oprita oricum apa calda in tot blocul, fiindca si cand venea, dura un secol pana se incalzea si o plateai si pe aceea rece tot ca si calda) iti spun ca solutia cea mai buna este un boiler, asta daca nu iti pui centrala pe gaze. L-am avut si pe el cativa ani buni pana sa punem centrala si si-a facut foarte bine treaba, un boiler de 80L. In alta ordine de idei, poate cei cu utilajul de azi dimineata lucrau tocmai la tevile in cauza. 🙂 Sa fim optimisti. Recomand totusi boilerul.

    Apreciat de 1 persoană

    • cu centrala… a fost greseala vietii că n-am pus-o de la inceput, e prea mare si prea sucit apartamentul pt așa proiect și, mai ales, reparații ulterioare. dar, dacă mă mai mut vreodată, nu mai stau la mila statului!
      cît despre utilaj și apă, i-am bănuit și eu, să știi, dar apa și căldura au venit, totuși, azi, pe la prânz, pe când măgăoaia și-a fredonat turațiile pînă spre seară… 😀😀

      Apreciat de 1 persoană

    • Si eu am ezitat mult tot pe aceleasi principii, ca e mare si sucit, dar pana la urma s-a gasit o solutie. 🙂 Ma bucur ca macar acum totul functioneaza in parametrii normali. ❤

      Apreciază

  4. Mă uit la a mea, mă uit și la a ta, și mă tot întreb cât de rău oi fi greșit și prin care viață de nu m-am născut pisică, că apoi dacă aprofundez un pic nici „viața de câine” nu prea e de refuzat … In sfârșit, bine că ți s-a „întors” căldura, că la ce vremuri trăim, lipsește doar bomboana pe colivă…

    Apreciat de 1 persoană

    • O, da, ce e al lor, e-al lor, și eu (presupun că și tu, după diverse 🙂 ) le divinizez…!
      Da, s-a-ntors, văd c-a și rămas. Sper să rămînă, deși-s aceleași țevi care în toate iernile trecute s-au „spart” măcar o dată pe lună…

      Apreciat de 1 persoană

  5. Eu am stat în frig 48 de ore anul trecut, inainte de Crăciun. În concluzie m-am ales cu o sinuzită care de-abia mi-a trecut încât să beau șampanie de Anul Nou, fără adaos de medicamente. 😦 Sper că ai trecut cu bine de încercare. 💕

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.