Unde-s bărbații de-altădată
Cei care mai aveau cuvânt
Și care-n flori și ciocolată
Mascau nu vini, ci legământ.

Chiștocuri n-aruncau pe stradă
În cârciumi nu-și jeleau de milă
Nu defilau ca la paradă
Prin vila mare și sterilă.

Nu expuneau manii luxoase
Sau haine de faimoasă firmă
Sub care bat vibrații joase
Și inimă de-amor infirmă.

Nu înjurau ca un birjar
Când le tăia neșansa calea
Cu gând cuminte și amar
Plecau, nu-și luau valea.

Ca bradul nu te-mpodobeau
Cu zorzonele și cu țoale
Vorba poetului, te respectau
De pe la creștet până-n poale.

Nu pe-o manea, ci pe un vals
De-o seară sau de-o viață
Pluteau în ritm pașii de dans
Fără schimbarea lor la față.

Politici de tot felul nu făceau
Nici mari afaceri bunăoară
E drept, nici drepturi nu aveau
Dar azi prea razna o luară.

Unde-s bărbații de-altădată
N-am cunoscut eu foarte mulți
Și totuși când iubeau o fată
Păreau manierați și culți.

Sunt mai cinstiți acum, văd bine,
Căci ce-au în gușă-i și-n căpușă
Nu știu eu cum e rău sau bine
Dar sufletul l-au scos pe tușă.

_______

Foto repr. lapunkt.ro