Se dau două puncte…

Și un creion și-o foaie. Și înveți să tragi o linie simplă și dreaptă. La școală o înveți prima, în viață o tragi la sfârșituri, dar știm toți deja că școala nu ne pregătește pentru viață.

Însă o linie trasă pe caietul de școală respectă aceleași principii precum linia trasă în viață.

Farmecul acestei linii trase e incalculabil. Dar el e ascuns și secret, ți se dezvăluie doar atunci când te-ai hotărât să o trasezi cu adevărat. Abia apoi până și tristețea ei poate deveni frumoasă.

Și beneficiile unei linii sunt foarte mari. Poți să o denumești. Îi dai un nume lui A și întotdeauna altul lui B. Oriunde-ar fi pe pagină, doar duci cu mâna o linie dreaptă între ele. Sau cu rigla, dacă-ți mai tremură mâna încă.

Apoi, privind linia trasă deja, poți să o împarți în segmente. Sunt foarte clare acum, le poți denumi și pe ele, poți să te joci în voie cu mărimea și numărul segmentelelor. Vezi în alte lumini, de la distanța ei, gesturi, fapte, vorbe, sentimente.

Și, dacă e prea mult sau nu mai ai chef de detalii, poți, pur și simplu, să dai foaia și să vezi ce mai e mai departe.

P.S. Și funcționează (încă) și editorul clasic…!

_____________

Foto repr. cetateadepiatra.wordpress.com