Schineni – satul în care nu se întîmplă nimic

Cînd eram mică, era satul de după deal. Satul la care ajungeam doar cu căruța. Avea puțină lume mașină atunci și, dacă avea, n-avea roți de acel drum.

Arhivă personală

Pe la optsprezece ani, cînd s-a considerat probabil că pot și eu conduce o căruță, chiar m-am jucat o dată de-a prințesa fugită din palatul ei de cleștar, care-și mîna calul de foc pe drumuri neumblate… Noroc că știa calul drumul și că verișorii mei erau cu mine în căruță.

Arhivă personală

Satul fără drumuri. Toate drumurile din Schineni urcă și coboară, pe lîngă curți, printre case. Nu-i drept niciunul, nu-i șosea, nu-i asfalt, nu-i nimic. Pietre, pământ și praf.

Arhivă personală

Satul cu cai liberi. Acolo caii pasc cu vacile pe cîmpurile sălbatice dintre rîpi. Ca ele, cu ele, cu capre, cu oi, cîte una sau în turme mici, totu-i la comun într-un arhaism individualist desăvîrșit și îmbietor.

Arhivă personală

Satul fără doctori, fără școală (ultima oară îmi aduc aminte că aveau 4 clase, pe care auzisem că le desființează, nemaifiind copii destui), fără veterinar. Dar cu biserică. Despre ultimul preot aflasem vorbe dinainte de a-l cunoaște. Lumea-l vorbea de rău cu teamă și respect, așa-i la sat. Într-o după masă de sărbătoare dormeam senină într-o cameră ce nici măcar nu era la intrarea în casă, cînd mă trezesc scuturată – așa l-am cunoscut și eu – să mă scol și să dau bani, probabil cîntase ceva la capul meu. N-am vrut. Mătușă-mea, smerită, Dumnezeu s-o ierte, i-a dat ea și-apoi am rîs pîn-am plecat și-am povestit tuturor cum a „intrat popa peste mine cînd dormeam”… Era mizilic întîmplarea, se mai spunea că bea și că trăiește cu una, cu alta… Nu-l judec eu, că are cine.

Arhivă personală

Satul cu animale fericite. Găina fericită de acolo trebuie că e originară. Te întîlnești cu tot ce are omul, nu numai cu găini, pe drum, cînd ieși. Dacă nu ești simandicosul de la oraș, e un mic rai cu păsări și animale de curte, de toate la un loc într-o armonie perfectă pînă sînt gătite sau vîndute.

Arhivă personală

Satul cu copii mici ca în reclamele la natură și – iarăși – fericire. Îi vezi pe uliți, mozoliți de fostele mîncăruri, cu obraji pufoși de sănătate, nămoliți de jocurile născocite, prăfuiți de fugi necontenite.

Arhivă personală

Cel mai tare joc al copiilor mei dintr-o vară, mai tare decît GTA sau LOL, a fost să care după ei niște roți de cauciuc pe un delușor de lîngă casă, să le dea drumul de-acolo, să se ducă după ele la vale și să le urce iar și iar, ca pe derdeluș, noroc că mai venea și noaptea…

Arhivă personală

Satul cu bătrîni înțelepțiți de vreme și cu case părăsite. Aș fi intrat în toate, pentru mirosul acela anume de vechi amestecat cu lucruri și mai vechi, pentru urmele de viață rămase, o cană pe vreo masă, o pătură nestrînsă pe vreun pat văzută printr-un geam spart, porți rupte scîrțîind – aș fi vrut să știu toate poveștile lor în parte…

Arhivă personală

Satul în care oamenii rămași muncesc ca să trăiască. Pentru ei înșiși, pentru alții, mai rar organizat. Sincer, nici nu merită. Lucrul la stat e o utopie falsă și bine întreținută. Firescul ar trebui să fie doar în palmele care-și muncesc pămîntul lor și se hrănesc cu rodul muncii lui.

Arhivă personală

Satul cu mult vin roșu. Mă și întreba copila mea, de altfel, într-o altă vară, cu sfială și mirare, mami, dar în Moldova nu se bea apă…?

Arhivă personală

Un sat natural și prietenos, un sat fără vile ridicate cu încă un etaj în fiecare vară din bani munciți în Spania și Italia.

Arhivă personală

Sat cu oameni pe care i-a mai îndepărtat sau înrăit viața, dar cu același fond strămoșesc de oameni buni la suflet. Mulți te domnesc și-ți dau încă din pîinea lor de toate zilele.

Arhivă personală

37 de comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. 69 spune:

    Ce frumoase ganduri, Issabela! Mi-ai transmis o melancolie si-un dor ca-mi vine chiar in acest moment sa plec spre satele copilariei. Multumesc

    Apreciat de 1 persoană

    1. Issabela spune:

      mulțumesc… cred că mi s-a urît de prea multul beton al acestei veri…

      Apreciat de 1 persoană

    2. 69 spune:

      Nici nu știi cum te înțeleg! Eu îmi promit de ceva timp că într-o zi voi locui la țară, într-o căsuță, cu lucruri și oameni simpli și multă verdeață! Weekend asa cum ți-l dorești!

      Apreciază

    3. Issabela spune:

      e idilic. dacă ai ce-ți trebuie și mașină. altfel… Dumnezeu cu mila, numai pe El poți conta.
      orișicît… frumusețea rămîne și poate că e cea mai importantă 🙂
      weekend frumos și ție!

      Apreciază

  2. anasylvi spune:

    Frumoasa oda in imagini si cuvinte inchinata satului!

    Apreciat de 1 persoană

    1. Issabela spune:

      cît pot și eu pentru sate, mai am de scris, și ele au făcut pentru mine 🙂
      mulțumesc, Ana!

      Apreciat de 1 persoană

  3. tata s-a nascut la sat. din nefericire a ramas orfan pe la 10 ani. am dus dorul unui sat unde sa ma duc si eu in vacante asa cum auzeam copiii de la bloc :”ma duc la tara”. as fi fugit si eu cu caruta din palatul de clestar!♥️

    Apreciat de 1 persoană

    1. Issabela spune:

      🙂 știu sentimentul… de la cîteva din prietenele mele vechi…

      Apreciat de 1 persoană

  4. Poteci de dor spune:

    Doamne, cât iubesc eu casele alea de care spui, cu tot cu mirosul ăla de care mi-e dor de nu pot spune.

    Apreciat de 1 persoană

    1. Issabela spune:

      îmi imaginez… cînd mai ajung, chiar o să le caut, și pe ele și pe poveștile lor, deja e un fel de promisiune 🙂

      Apreciat de 1 persoană

  5. racoltapetru6 spune:

    Un sat fără oameni stresați și cu animale care trăiesc ca-n paradis. Dar și cu mult vin de roșcă, după cum se poate vedea în două din fotografiile tale. Dacă medic și școală nu mai este, musai trebuie să fie pălincie, altfel ce ar face sătenii cu prunele, merele și celelalte fructe? 😉

    Apreciat de 1 persoană

    1. Issabela spune:

      Două?? Și ce ciudă-mi era că n-am o poză cu un pahar clasic de vin roșu de-acolo, dar cui îi trecuse prin cap…

      Apreciat de 1 persoană

  6. Ileana spune:

    Tare frumos ai descris! M-am născut la oraș, însă vremurile de atunci părea că locuiam la sat, deoarece era un cartier, așa se numeau pe atunci. Ador aerul curat!
    Weekend cu bucurii!☕️🍀🤗

    Apreciat de 1 persoană

    1. Issabela spune:

      da, îmi amintesc cumva vag și cartierele vechi de prin orășele…
      weekend frumos și ție, Ileana!

      Apreciat de 1 persoană

  7. rofstef spune:

    Și pe la noi sunt multe sate asemănătoare cu cel prezentat de tine care sunt pe cale de dispariție.. Poate o astfel de pandemie să le ajute să mai înflorească, cine știe..
    Weekend Plăcut, Issa !

    Apreciat de 1 persoană

    1. Issabela spune:

      N-am nici o idee… pleacă mulți copii din el și nu revin să facă vile, ca-n satele oltenești…
      Ar fi frumos un echilibru.
      La fel, Stef, si ție!

      Apreciat de 1 persoană

  8. sticri spune:

    Multumesc Issa pentru acest articol.
    Ai reusit sa ma „teleportezi” intr-o lume frumoasa, a copilariei si care …. nu mai este..
    Melancolie, amintiri…..
    O zi minunata!

    Apreciat de 1 persoană

    1. Issabela spune:

      Uite că acolo-i cam la fel azi ca ieri… Pentru cri care pleacă din el, nu e un lucru bun… dar pentru cei ca mine, da. Traiul, una peste alta, e greu.
      Mulțumesc și eu… zi bună și ție!

      Apreciat de 1 persoană

  9. ane spune:

    Pozele sunt de data recentă sau de atunci?
    Ultima mi-a plăcut, avea struguri care-mi plac mult și flori pe care le îndrăgesc.😍

    Apreciat de 1 persoană

    1. Issabela spune:

      De-acum 3 ani, cînd am fost ultima dată 🙂
      Era plin de floricele peste tot, în afară de cele îngrijite, dar cine se gîndea atunci să facă poze din pdv al unui articol…?
      De-acum încolo.

      Apreciat de 1 persoană

    2. ane spune:

      Nici prin vis, nu visam 😊

      Apreciat de 1 persoană

  10. Ana May spune:

    M-ai dus cu gândul la prezentarea Top Gear în Romania: frumos, implicat, documentat.
    Parcă aș fi văzut deja locurile, și oamenii, și viața lor, ăsta-i farmecul pe care-l pui tu, în poveste.

    Apreciat de 1 persoană

    1. Issabela spune:

      Mulțam… sînt bucăți de suflet, îmi doresc asta și mă bucur sincer cînd reusesc ❤

      Apreciat de 1 persoană

    2. Ana May spune:

      Tu și Constanța mă „provocați” să recitesc Slavici: tu cu locurile, ea cu școlitul calfelor…😉☺🥰😍

      Apreciat de 1 persoană

    3. Issabela spune:

      😃😃😃😃❤❤❤❤ da, chiar! Lucrăm „organizat”, în lumea conspirațiilor de azi.
      Deși Slavici nu-mi plăcea și n-am mai revenit asupra lui 🙂

      Apreciat de 1 persoană

    4. Ana May spune:

      Poate că acum îl voi percepe altfel pe Slavici! Da, nici mie nu mi-a plăcut la timpul ăla, dar articolele m-au dus înapoi în timp, la Bogza, la Slavici…
      Tot ce fac de bunăvoie e mai digerabil decât ceea ce fac pentru că trebuie, așa că nu m-ar surprinde o altă percepție!😄

      Apreciat de 1 persoană

    5. Issabela spune:

      eu am ”pățit-o” așa cu cîțiva scriitori… :)) ❤

      Apreciat de 1 persoană

    6. Ana May spune:

      Te cred, te cred !
      Ca și cu mâncărurile! Amintirea ta legată de spanac mi-a amintit că și eu refuzam ostentativ păstăile, alegeam numai bobii, iar acum nu mă mai satur!😂

      Apreciază

  11. Nu-i un sat în care „nu se întâmplă nimic”. E un sat care-și arată nepăsarea pentru lucrurile care altora par firești. Uite, s-a întâmplat ceva! L-ai făcut cunoscut.
    Apropo de popă, cred că m-aș fi speriat de-i ziceam ceva.😃

    Apreciat de 1 persoană

    1. Issabela spune:

      :)))) nu m-a lăsat matușă-mea, a zis să-l las „în plata Domnului”!! :)))

      Apreciat de 1 persoană

  12. ecoarta spune:

    Mă bucur că ai scris! Despre ce ai scris, Issa!? Da, despre un sat ce încă mai respiră într-o vreme în care nu-și mai are locul! Ce mult as vrea să pot scrie poveștile din satul meu…sau poveștile satelor din câmpia transilvană…dar nu pot! Dar tu, Issa, poți! Este în scrisul tău o tristețe sfâșietoare…Numai tu poți transmite asemenea emoții…

    Apreciat de 1 persoană

    1. Issabela spune:

      Noblesse oblige… Mulțumesc mult!

      Ce mult mi-ar plăcea să fi cunoscut și partea transilvană…! Nici măcar în treacăt nu o știu, doar așa, din cărți, din auzite 🙂

      Apreciat de 1 persoană

  13. Aura B. Lupu spune:

    M-a întristat satul tău, Issa. Traiul simplu e frumos când nu-i umbrit de sărăcie și amar. Unde învață copiii ăia, bieții, dacă n-au școală în sat? Când se îmbolnăvesc, cine-i tratează? Vraciul? Da, știu, e complicat. Dar și nespus de trist… Iartă-mă, tu ai scris tare frumos.

    Apreciat de 1 persoană

    1. Issabela spune:

      nu știu ce s-a mai întâmplat cu școala, dacă și cum mai e azi. dar nu e nici pe departe singurul sat așa. știu un sat mult mai mare și mai avut, să zicem, din Oltenia, unde erau cîte 10 copii din fiecare an și făceau orele împreună toți. nu mă întreba cum li se predă simultan pe ani de studii diferiți, sau cine sau cum fac tehnic. există reguli și pentru așa ceva, dar pur și simplu nu am vurt să îmi mai încarc sufletul și cu ele. cert e că și acolo se pune problem desființării școlii din sat.

      Apreciat de 1 persoană

  14. KhristianP spune:

    Ce articol frumos și câtă nostalgie mi-a trezit.
    Era atât de frumos la țară la bunici. Era frumos la sapă, la fân, la pădure, la fragi, la mure, la izvor, pe deal, la peșteră, la canton, la stână, la giumbușlucuri prin sat…
    PS: și eu am condus căruța. De mai multe ori, chiar. 😉😊

    Apreciat de 1 persoană

    1. Issabela spune:

      dap, super-senzație, aia cînd tragi de hățuri, să țină calul drumul drept 🙂

      Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns la anasylvi Anulează răspunsul

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.