Prietenii din copilărie sînt povești fără sfîrșit.
Sînt un dar pe care ți-l dă viața și căruia uiți să îi dai un preț la timp, deoarece la început doar îl trăiești. Prețul apare cînd nu-i pierzi și simți cum trece timpul tău lîngă ei. Sau cînd îi regăsești.
Pe Dana am regăsit-o. Într-un mod de care voi zîmbi de cîte ori îmi voi aduce aminte. Într-un grup virtual cu foști colegi de generală, apărînd la un moment dat și din cei ce erau de partea cealaltă a catedrei, luaserăm hotărîrea, noi, adminii, ca, la introducerea noilor persoane în grup, să le vorbim cu dvs.
A fost mai mult o glumă, dar eu chiar m-am conformat. Întrebările nu erau automate, ca acum, vorbeam cu fiecare solicitant în parte.
Prima cerere care a urmat după hotărîrea cu politețea a fost a Danei. Numele, altul acum, nu-mi spunea nimic. Am schimbat un dvs pînă ne-am prins c-am fost colege de clasă. Că ea e ea și eu sînt eu. Și-apoi a fost de-ajuns să îi văd poza…
Poza de azi, în care era aceeași Dana de ieri. Peste unii oameni nu trec anii, doar greutățile parcă trec, să lase loc frumosului.
Dana e neschimbată la chip și la suflet. Dana n-a stat pe gînduri, ca și mine de altfel, că plouă afară sau că n-avem timp, să ne vedem și în realitate cît de repede am putut. Și de atunci ne tot vedem.

Parcă abia veniserăm de la școală, ne-am aruncat ghiozdanele și ne-am apucat să derulăm iar luna și stelele, atît de simplă a fost revederea. Pînă la simplitatea asta, e drept, e un roman în multe volume al poveștilor care ne leagă.
Dana e aceeași fată cuminte din prima bancă mereu, doar că acum ridică mîna mai des și știe mai multe răspunsuri. Și a luat și nota de trecere a testului de prietenie în afara timpului și spațiului.
Căci uneori știi, cu sufletul, ce nu poți să explici cu mintea.
Dana nu-i un înger pe pămînt, Dana nu-i cea mai bună prietenă a mea, nu-i cea mai cea în ceva anume. E, pur și simplu, Dana.
Ea este Dana, colega mea…
Frumoasa pledoarie pentru Dana, așa pur și simplu. E faina prietenia ce rezista in timp. 😘❤️
ApreciazăApreciat de 1 persoană
… Nu știu dacă-o așa, dar mă gîndeam că, atunci cînd ai un motiv pentru o relație, fie și cel mai frumos motiv din lume, poate că e altceva decît prietenie sau iubire.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
E minunat când descoperim alte și alte „povești fără sfarsit”!
Zi de poveste!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Zi povestită frumos la sfîrsitul ei și ție, Ana!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc mult!🥀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Prieteniile vechi și amintirile frumoase sunt de neprețuit..
Iar dacă încă mai poți păstra astfel de relații și prietenii, atunci încă trăiești adevărate povești care merită împărtășite..
Numai bine, Issa !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da, am cîteva așa minuni 🙂
Numai bine și ție, cu drag, Ștef!
ApreciazăApreciază
Prieteniile adevarate sunt rare. Iar regasirea dupa atatia ani,face bucuria si mai mare.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da. Momentele acelea cînd ești neputincios în fața cuvintelor 🙂
Să descrii, căci altfel vin de la sine.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Sunt speciale toate aceste revederi, toate aceste întâlniri peste timp. Şi da, parcă greu de explicat.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mici sau mari visuri împlinite 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Dacă așa ai scris despre cineva care „nu-i cea mai bună prietenă a mea”, îmi imaginez cum va fi când vei scrie despre aceea.
Să nu uit… cum rămâne cu distanțarea?😂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
😂😂 e veche poza, pot dovedi. De fapt… acum îmi dau seama, e de pe 8 martie. Cu 3 zile înainte de distanțare…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Am glumit.😂
O seară faină!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
:))) la fel ❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Sunt prietenii care dăinuie peste timp! E foarte frumoasă prietenia şi prietena ta, dar şi tu!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc mult, Aura, neața 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Reconfortantă poveste. Semn că o prietenie poate învinge timpul.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu m-am gîndit pîn-acum așa… dar ajung să cred că timpul e „proba” de bază pentru prietenie. Restu-s relații cu diverse denumiri 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mă bucur pentru tine, Issa, eu mi-am pierdut toți prietenii pe care-i puteam pierde. Cu atât mai mult mă bucură vorbele tale că adevăr grăiești: prietenii chiar sunt neprețuiți. Dar… încă sunt tânără, poate-poate se mai poate 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Și eu zic că se mai poate, Florina 😊 e gîndul cu care trăim, fără să-l băgăm neapărat în seamă zilnic, doar să fie acolo.
ApreciazăApreciat de 1 persoană