
Zi ultimă din nou de mai,
Iar pleci, cu soarele tău crud,
Cu sufletu-mi ce-aleargă nud,
Tot rătăcit pe-alei de rai.
Firavă lași alt timp în loc,
Urmezi un implacabil drum,
Cu muguri dai și cu parfum
De flori cuminte în ghioc.
Cu degetele-ți lungi de ploi
Compui pe tabla din pervaz,
Lin sunetele curg pe-obraz,
Se-ngroapă-n primul tău noroi.
Cu vînt ștergi melodia tristă,
Cu fulgere pui semn de carte,
Dai fila orei mai departe,
Din curcubeu îmi fac batistă.
Într-un sfîrșit, cînd te îngîni
Cu luna care vine-n noapte,
Fecioară despletită-n șoapte,
Povestea înc-un an ți-amîni.
„din curcubeu îmi fac batistă”… Ce frumoasă e acestă figură de stil, la fel cum e de altfel, toată poezia… ☺️👏
ApreciazăApreciat de 4 persoane
N-o băgam în seamă, dar m-au „învins” colegii de blog…
Mulțumesc, Cristi!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ziua asta de mai nici n-a sperat să fie vreodată mai frumos cântată decât cum ai făcut tu.🙂
Iar Clapton-ul întregește totul.
Mulțam, Issa!
Duminică (sau ce a mai rămas din ea) minunată!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Tu ești de vină ❤
Acuș îmi pun masca și ies.
Mulțumesc, la fel…!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cuvintele îmi par de prisos și, inițial, am vrut să comentez doar cu… ❤
Mi-a plăcut și melodia, iar pe soliști nu-i știam, abia acum i-am descoperit.
Mulțumesc, Issa! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mi se pare cam eclipsat aici Eric Clapton, dar oricum nu-i melodia lui 🙂
Mulțumesc și eu, Cris!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
😘❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Emotionant poem, pacat ca este dedicat unei luni de mai triste, in carantina.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Dar nu-i nici primul, nici ultimul… 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Asa este.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Sigur ar vrea să mai poposească după scrisoarea asta superbă!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu știu dac-am înduioșat-o. Dar, avară de învățăminte cum sînt, o să am grijă la anul s-o bag în seamă de cînd începe 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Poate că așa a dorit, să-și acordeze timpul după timpuri.
Minunate și poezia și melodia!
Seară frumoasă!💐
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțam, Ana, seară frumoasă și ție! De fapt, noapte bună 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cu vînt ștergi melodia tristă,
Cu fulgere pui semn de carte,
Dai fila orei mai departe,
Din curcubeu îmi fac batistă.
Ce bine-ar fi de-ar şterge tristețea unei lumi întregi şi-ar despărți cu fulgere răul de bine din marea carte a vieții!
Foarte frumos poem! M-a impresionat puternic!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Păi pentru asta cred că sînt poeziile, măcar să ne imaginăm 🙂
Mulțumesc tare, Aura!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Issa, la tine versurile-ncep să curgă șuvoi,
de-ndată ce primești și un motiv mai de soi. 😃
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Orice, să mai opresc timpul o clipă,
Prea mult de toate în jur e risipă.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Superbă, Issa! Tu vrei sa suspinam după Mai?? Mi-a placut, că de obicei..
„Cu degetele-ți lungi de ploi
Compui pe tabla din pervaz,
Lin sunetele curg pe-obraz,
Se-ngroapă-n primul tău noroi.”
Mulțam! Pupiciii😘❤️
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cu drag mare… și la mulți ani dacă ai sau te simți măcar puțin copil ❤
ApreciazăApreciază
Foarte frumos ai spus-o ! 🌺
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană