Bobul de conștiință cu urmă de suflet

google.com

– Luați tot! Tot! Ciuguliți-mi ochii, mîncați-mi ficatul, înfingeți-vă ghearele-n carnea rămasă, beți-mi sîngele șiroind, șoptea pasărea, năvălită, conștientizîndu-și pieirea, în flăcările durerii, cu ultimele puteri.

Și toate păsările din jur, neam din neamul ei, surate de zbor pîn-atunci, văzînd-o căzută, au tras cît au putut în toate părțile pînă au făcut scrum tot ce mai rămăsese din ea.

Era una cu pămîntul acuma, deși locul ei de pasăre ar fi fost pe cer.

Dar probabil că numai pămîntul înghite tot ce i se dă.

Bobul acela de conștiință însă din ultima suflare a păsării nu voia să piară, nu-și găsea locul în univers.

Și se rostogoli el, amestecîndu-se cu praf și noroi, spălat de ploi și îmbrăcat de întrebările țărînii iar, pînă cînd se făcu mare din nou, departe, într-un alt loc și în alt timp.

Vîntul, înduioșat de atîta putere, suflă peste plămădeala nouă din jurul bobului de conștiință cu urmă de suflet în el și îl făcu, după forma întipărită în bob, pasăre la loc, mai mîndră și mai frumoasă decît fusese.

Oamenii de pe pămîntul pe care căzuse pasărea, văzînd minunea, au vrut s-o denumească, cum denumesc ei tot ce întîlnesc.

Pentru că, probabil, nici la ei lucrurile nu sînt desăvîrșite și au mare nevoie de credințe și de idolatrizări exterioare. Și tocmai de aceea i-ar scrie versuri și i-ar cînta ode, dar nu i-au găsit încă un nume.

Pasărea trăiește de atunci fericită și nevăzută, nemaiarătîndu-se nici oamenilor și nici celorlalte păsări, undeva, în înaltul cerului, unde e un singur cimitir. De stele.

Și doar din cînd în cînd, mișcată de propria-i suferință veche, se mai lasă întrezărită de vreun căutător de visuri care țintește mai sus decît toți.

37 de comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. Mona spune:

    Minunat! Mulțumesc! ❤🤗

    Apreciat de 1 persoană

    1. Issabela spune:

      Cu drag nesfîrșit 🙂 ❤

      Apreciază

  2. qandbun spune:

    Ce poveste frumoasă, Issa! Sau pildă i-aş spune, fiindcă învățăm din ea să nu renunțăm niciodată. 🙂

    Apreciat de 1 persoană

    1. Issabela spune:

      La noi înșine, nu. În rest, la orice și la oricine devine nevoie 🙂

      Apreciat de 2 persoane

  3. Marina Costa spune:

    Superba! Isi are si ea locul in volumul acela care se aduna, bob cu bob…

    Apreciat de 1 persoană

    1. Issabela spune:

      Sigur, o să-i mai pun niște haine de gală, s-o scot în lume într-o zi, acuma-i doar un bebe care trebuia să iasă 🙂
      Mulțumesc, Elena!

      Apreciat de 2 persoane

  4. rofstef spune:

    Astăzi n-am ce face, trebuie să fiu o pasăre pheonix că am multă treabă, plus că moș ene a fost obraznic și nu ma vizitat decât așa câteva momente..

    Merci Issa, atunci o invocăm pe pheonix să mai rămână la noi, o zi superbă!

    Apreciat de 1 persoană

    1. Issabela spune:

      Cu moșu’ ăla am și eu niște texte, mi s-au inversat ziua cu noaptea ca altora polii… :)))
      Zi frumoasă și cu spor și ție!

      Apreciat de 2 persoane

  5. ane spune:

    O învățătura minunată. Mulțumesc!
    O să renaștem și noi cumva, ca pasărea Phoenix. Cu puțin noroc. 🍀

    Apreciat de 1 persoană

    1. Issabela spune:

      … Și cînd nu mai putem renaște, ne mai naștem o dată – un gînd care mi-a venit citind cuvintele tale 🙂

      Apreciat de 2 persoane

    2. ane spune:

      Nu aș vrea, în pandemie. Peste 100 de ani da, să aflu ce a mai rămas pe pământ, dacă virusul a fost produs în laborator, atunci cred că o să găsesc roboți și o să plec de unde am venit. 😞

      Apreciază

  6. ina02s spune:

    Superbă! 🙂 Pupicii

    Apreciat de 1 persoană

    1. Issabela spune:

      Mulțam, pupici iar ❤

      Apreciază

  7. Aura B. Lupu spune:

    Tare frumoasă povestea, Issa.
    Pasărea Phoenix renaște din propria-i cenușă. Dar cu preț?

    Apreciat de 1 persoană

    1. Issabela spune:

      Știm deja că ce-i gratis e și fără valoare… 🙂 ❤

      Apreciat de 1 persoană

  8. ecoarta spune:

    Cred că fiecare dintre noi este o pasăre Phoenix. Ardem în focul aşteptărilor, dorințelor, durerilor şi dorurilor…şi când flacăra se potoleşte revenim la viață. Uneori mai puternici, alteori nu! Dar sigur cu un bob de minte mai multă…
    Atât de minunat ai scris şi-ți mulțumesc!

    Apreciat de 3 persoane

    1. Issabela spune:

      Nu ai pentru ce 🙂
      Si eu îți mulțumesc pentru mărăcinii tăi, chiar îmi încolțește o poveste… 🙂

      Apreciat de 1 persoană

    2. ecoarta spune:

      Te rog! M-aş bucura să citesc ceva scris de tine despre mărăcini. Eu îi desenez, tu umple-i cu vorbe frumoase! Issa, pentru mine ciulinii sunt frumoşi! Hmmm! Cred că semăn cu un ciulin!

      Apreciat de 1 persoană

    3. Issabela spune:

      O să, ciulinul meu drag de ocean 🙂

      Apreciază

  9. Poteci de dor spune:

    Mă alătur celor care au spus deja că e superbă părticica asta de poveste!

    Apreciat de 1 persoană

    1. Issabela spune:

      Mulțumesc, Potecuță dragă 🙂

      Apreciază

  10. Minunat ai scris despre pasărea Phoenix! ❤

    Apreciat de 1 persoană

    1. Issabela spune:

      Mulțam fain ❤

      Apreciat de 1 persoană

  11. Florina spune:

    Ca ea sunt atâția și atâția oameni ce se ridică de câte ori e nevoie iar și iar…

    Apreciat de 1 persoană

    1. Issabela spune:

      … pentru ei sint toate cuvintele mele.

      Apreciat de 1 persoană

  12. castanman spune:

    Pasărea Phoenix a renăscut din propria cenușă. Legenda omite faptul esențial, dacă a a mai reușit și să zboare…

    Apreciat de 1 persoană

    1. Issabela spune:

      Păi de-aia am folosit prin primele rînduri „flăcările durerii” și „scrum”, măcar prin două cuvinte să trimit gîndul la adevărul mitic 🙂

      Apreciază

    2. Issabela spune:

      Corect. M-a convins Aldus. Nu mai e pasărea cu pricina. E o pasăre „plagiatoare”, fără nume, deocamdată.

      Apreciază

    3. castanman spune:

      🙂 Aldus e în stare să se convingă singur că nu e Aldus. Nu-i lăsa niciun capăt de ață în postări, că face o broderie… Legat de comentariul meu, eu nu am încercat decât să-ți spun că după fiecare experiență purificatoare pierdem ceva, câștigăm ceva, în niciun caz nu mai suntem la fel.

      Apreciază

    4. Issabela spune:

      O să revin asupra înaripatei cu ocazia vreunei revelații 🙂
      Pîn-atunci, pentru ambele… mulțumesc 😂😂❤

      Apreciază

  13. KhristianP spune:

    Da, în viață e bună câte o renaștere… ☺️

    Apreciat de 1 persoană

    1. Issabela spune:

      Se întîmplă oricum 🙂

      Apreciat de 1 persoană

  14. Minunata pasare Phoenix, cate a avut de indurat, pentru a se ridica iarasi! Eu, prin natura zodiei mele sunt o pasare Phoenix si imi place de mor! Multumesc din suflet pentru readucere aminte!

    Apreciat de 1 persoană

    1. Issabela spune:

      Cu multă plăcere!
      Care e zodia cu pasărea, că nu-mi dă prin cap…? 🙂

      Apreciază

  15. Ana May spune:

    Foarte, foarte frumoasă povestea!
    Poate că locul în „cimitirul de stele” i l-au asigurat tocmai suferința imensă și bobul de conștiință.
    Weekend frumos! 😘

    Apreciat de 1 persoană

    1. Issabela spune:

      Mulțumesc, Ana, weekend frumos și ție!

      Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.