Timp, spațiu și suflet

Trec anii, trec lunile-n goană
Și-n zbor săptămânile trec…

Și iar așteptăm ziua de vineri. Și iar detestăm ziua de luni. Și iar le parcurgem pe cele dintre ele gândindu-ne la luna aceea de concediu, singura pe an, în care ne promitem nouă înșine că vom face totul pentru ca…

Spacer – pagina fb

O stereotipie din care eu am ieșit întâmplător acum mulți ani printr-o simplă știre citită nu mai știu pe unde și pe care am să o redau cum mi-a rămas mie, neregăsind-o acum în forma ei inițială.

În știre se spunea că un american, pregătindu-se într-o dimineață să plece la serviciu, a calculat de câte ori se va mai încheia la șireturi în acest scop – era și un număr astronomic de nereținut în relatare – și s-a sinucis….

Gândurile noastre sunt construite să alunece ușor spre orice le îngăduim. Dar, lăsând la o parte patologiile umane sau părerea mea despre americani, că nu-i locul lor în acest text, șireturile dumnealui îmi par o parabolă superbă pentru cum ne alcătuim viața.

Avem toți la îndemână un timp, un spațiu și un suflet.

Un timp pe care nu-l știm, un spațiu pe care ni-l delimităm singuri și 20 de grame dintr-o materie nedemonstrată științific pentru a ni le defini pe primele două.

Timpul vieții ni-i scurt,
Hai să-l facem curat…

Cu timpul, mi-e ușor. Relativ ușor, e suficient să-mi derulez mental filmulețul cu șireturile americanului ca să fac praf de stele căzătoare orice astenii de primăvară, depresii de toamnă sau alte meteodependențe.

La spațiu am lucrat mai mult, ce-i drept, să mi-l creez și să îl iau cu mine peste tot. Spațiul acela personal și inalienabil ca amendamentele din constituții despre drepturile omului.

Spacer – pagina fb

Printre altele, cu un mic truc pe… subiect: Spacer. Spacer – IT comes home.

Și astfel, cum unii se pot gândi la ritualul legării unor șireturi, aleg și eu câteva alte ritualuri, dar de relaxare.

Suntem repetabili în toate, facem și simțim la fel de multe ori.

De pildă, noi, femeile, gătim. Des. Că trebuie, că e-n natura lucrurilor etc. Însă gătitul cu boxe Spacer în încăpere poate duce această acțiune până la bucuria și libertatea în mișcare a degajatului Jamie Oliver.

Spacer – pagina fb

Și dacă boxele, baza sunetului de calitate, pot părea prozaice din punct de vedere masculin în bucătărie, ele își pun în valoare calitățile mult mai bine – recunosc – la filme și jocuri. Cum subiectul zilei este relaxarea, nimeni care deține aparatura minimă necesară nu poate argumenta că nu găsește loc în serile săptămânii de lucru pentru un joc rapid cu cel mic sau o comedie de o sută de minute.

Sau noi, oamenii mari, citim știri. Ne plac, cu siguranță, la cafeaua matinală. Ne impulsionează, ne enervează, ne mai și bucură uneori, cum m-a bucurat pe mine mai devreme închiderea școlilor câteva zile… dar acesta e alt subiect, alt articol. Revenind, cu unele accesorii smartphone adecvate, cititul știrilor devine o plăcere veritabilă.

Sau excursiile. Escapadele organizate sau neorganizate. Cu prietenii, cu familia, în oraș sau în afara lui. Cu trolere sau genți și rucsacuri Spacer, cu mâna goală și cardul în buzunar la o terasă – e primăvară, s-au deschis.

Spacer – pagina fb

Apropo de excursii. Lanterna frontală Spacer, obligatorie în cortul improvizat de sub cearceafuri prin casă, își va atinge potențialul maxim într-un cort real.

Spacer – pagina fb

Nu-s toate produsele Spacer în articolul meu, ci doar cele necesare mie, restul sunt pe site-ul web și pe blogul lor, cu povestea fiecăruia în parte.

Închei glumind, deși nu s-au inventat deloc ca o glumă, recomandându-vă cuburile antistres Spacer. Și noi, oamenii mari, merităm jucării frumoase.

Colaj propriu produse Spacer

Sunt foarte ocupat, nu am timp e cea mai îngustă și inutilă scuză pentru nu vreau a secolului nostru.

Timpul, spațiul și sufletul pus în toate ne aparțin și ni le asumăm. Hai să n-o facem oricum.

________________________

Articolul Timp, spațiu și suflet a fost scris pentru Spring SuperBlog. Sponsor Spacer România.

45 de comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. George spune:

    Citindu-te, fermecat de introducerea în subiectul special și deosebit de interesant, de azi, mi-am amintit de „Una pe zi de Matty”, care și el surprindea cititorul de fiecare dată. Dar, pentru mine, chestia cu lanterna frontală Spacer (obligatorie în cortul improvizat de sub cearceafuri prin casă), m-a făcut să-mi doresc neapărat o ieșire cu cortul la vară, desculți, fără șireturi la picioare…!

    Apreciat de 1 persoană

    1. Issabela spune:

      Noroc cu „corturile” din casă ce au estompat amintirea lămpașelor, despre care n-am vrut să mai pomenesc 🙂
      Ieșire (la munte) frumoasă îți doresc!

      Apreciat de 1 persoană

  2. Poteci de dor spune:

    Issa, e tablou şi poezie textul tău. Te felicit din toată inima!

    Apreciat de 2 persoane

    1. Issabela spune:

      Mulțumesc din suflet, Potecuță!
      Abia aștept să văd și pozele tale, n-am avut timp că tocmai am spart o cană ne-Luminarc plină cu cafea :))

      Apreciat de 2 persoane

    2. Poteci de dor spune:

      Of. Merge treaba aia cu cioburile şi norocul? 😀

      Apreciat de 1 persoană

    3. Issabela spune:

      Pîn-acu’, în miezul prînzului, nu știu :)))

      Apreciat de 1 persoană

  3. Frumos articol, Issa! Adevărul este că au produse foarte variate, la unele nici nu te aștepţi.
    Baftă!

    Apreciat de 2 persoane

    1. Issabela spune:

      Mulțumesc, la fel!
      Chiar mi-a plăcut o boxă anume…

      Apreciat de 1 persoană

  4. Florin spune:

    🙂 Probabil, din cauza șireturilor neozeelandezii umblă în picioarele goale.

    Apreciat de 1 persoană

    1. Issabela spune:

      Habar n-aveam, dacă e pe bune 🙂
      Oricum, azi multe încălțări au arici :))

      Apreciază

    2. Issabela spune:

      Ți-am răspuns și la tine…
      Chiar n-am citit nimic de ei zilele astea, sînt prea normali pentru presa virtuală, probabil.

      Apreciază

    3. Florin spune:

      Dacă aș emigra, acolo m-aș duce. E minunat (în condițiile în care am luat două amenzi – una de viteză, una ???).

      Apreciat de 1 persoană

    4. Issabela spune:

      Nu-ntreb de „???” 🙂 , dar să știi că acum îmi dau seama că am mai întîlnit fani Noua Zeelandă.

      Apreciat de 1 persoană

    5. Florin spune:

      Am mai multe povești de acolo. Meniu – LUMEA CEALALTĂ – NZ.
      Și eu mai știu, chiar pe WP.

      Apreciat de 1 persoană

    6. Issabela spune:

      Cît de pe să nu pricep, dar am găsit meniul 🙂
      Îl văd (pe meniu) numai dacă intru de pe linkul tău din comentariul de la mine, altfel, din wp sau reader, nu. O să dau o tură, mulțam 🙂

      Apreciază

    7. Florin spune:

      Cred că nu merge în reader. În NZ sunt mai multe pagini (submeniu).

      Apreciat de 1 persoană

    8. Issabela spune:

      Am văzut! Am și eu cele trei liniuțe cu „meniu”, dar e gol în ele :))) chiar am remarcat asemănarea temei.
      Nu, în reader nu-i așa.

      Apreciază

    9. Florin spune:

      OK. Pun imediat link-urile, dar este posibil ca WP să le bage la spam.

      Apreciază

    10. Issabela spune:

      Mă uit și-n spam după tine :))
      Merci frumos!

      Apreciază

    11. Issabela spune:

      :)) m-am ales și temă de vacanța asta forțată.
      Cine-i metafizicul, că nu-mi pică fisa în clipa asta…?

      Apreciază

    12. Florin spune:

      Voican Voiculescu

      Apreciat de 1 persoană

    13. Issabela spune:

      Uh. Mi-a stricat ziua numele ăsta. Sau noaptea, da, parcă era cu ceva ezoterisme.

      Apreciază

  5. Mishuk spune:

    mi te și închipui în bucătărie… cu polonicul de ciorbă gâdilând butonul de volum la boxe :))

    Apreciat de 1 persoană

    1. Issabela spune:

      Mai greuț cu ciorba, azi, că tot stăm acasă, am aruncat cu niște clătite stil Jamie, pe Highway to Hell 🙂

      Apreciat de 2 persoane

    2. Mishuk spune:

      hahaaa…. born to be wild! dar cum spuneam potecuței, eu fug de zahăr… greu să trag la râmă 😉 sunt pește, de-ăla de dă șocuri

      Apreciat de 1 persoană

    3. Issabela spune:

      Țipar electric? 🙂

      Apreciază

    4. Mishuk spune:

      am un țipăt electrizant… mai ales pe child in time

      Apreciază

    5. Issabela spune:

      :))) oh, Led Zepp țipă des. Dar și Axl Rose e premiant aici 🙂

      Apreciază

    6. Mishuk spune:

      pe zeppelin… îi admir! mor după rifurile lor… guns mi-au plăcut în adolescență… acum am alte gusturi :)))) issa… tu te joci cu gândurile mele?

      Apreciază

    7. Issabela spune:

      Nu, Iulian, nu mi-aș permite 🙂

      Apreciază

    8. Mishuk spune:

      iulian??? de unde știi?????

      Apreciat de 1 persoană

    9. Issabela spune:

      :))))))))))))

      Apreciază

    10. Mishuk spune:

      două puncte, multe curbe… nu-mi vor da răspunsul?

      Apreciază

    11. Issabela spune:

      :))) imediat 🙂

      Apreciază

  6. condeiblog spune:

    A ieșit foarte, foarte bine! Eram pregătit să-ți povestesc (tot o fac 🙂 ) cum tatăl meu s-a lăsat de fumat (înainte ca eu să mă nasc, desigur) privindu-și chiștocul dintre degete și conștientizând că așa mic și neînsemnat cum se afla, înnădit cu milioanele de alte chiștoace aruncate, ar fi avut o lungime impresionabilă. S-a scârbit de imaginea asta și i-a fost îndeajuns pentru a nu mai fuma de atunci și până în ziua de astăzi, la cei 90 de ani ai lui. Uneori este bine să stai strâmb și să judeci drept. Și încălțându-te pe rând, la ambele picioare, să te bucuri că ai în ce pune pantofii. Sau că ai cu ce te încălța, e și ăsta un aspect. Iar o nouă zi când te trezești, indiferent cum o cheamă și dacă este senină ori încărcată, ar trebui să fie prilej de recunoștință. Am întâlnit oameni care își plângeau de milă și își doreau să moară și „să scape”… Dar am întâlnit și oameni care se bucurau realmente pentru fiecare „încă o zi câștigată”, suferinzi fiind și ei, la rându-le. Chestie de percepție și de atitudine…Îmi place să mă joc și invitația ta mă atrage! Nu știu dacă ai mai participat vreodată la competiție (se poate să fi citit, dar sunt distrat de fel și am uitat), din punctul meu de vedere ai șanse foarte mari fiindcă vii cu un plus de prospețime în idei.

    Apreciat de 1 persoană

    1. Issabela spune:

      În toamnă doar, asta e a doua ediție, don’t ask about future 🙂
      Cît despre percepții… puternic tatăl tău. Cinste lui. Eu sînt pe la mijloc, mai număr și zilele cu șireturi legate, doar că mă opresc mereu la timp sau mai schimb încălțămintea… sau, vorba lui Florin, vara umblu desculță 🙂

      Apreciat de 1 persoană

  7. condeiblog spune:

    impresionantă am vrut să spun, impresionabil sunt doar eu… 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  8. Ana May spune:

    Le-ai contopit foarte frumos, inspirația a invadat timpul, spatiul și sufletul! Frumos, frumos tare! 🌷🌷🌷

    Apreciat de 1 persoană

    1. Issabela spune:

      Mulțumesc mult, Ana, mă bucur că se vede așa frumos 🙂

      Apreciat de 1 persoană

  9. ecoarta spune:

    Issa, articolul tău este, ca de obicei, super! Dar azi chiar nu mă pot abține să nu zis ceva despre „americani”. Issa, să ştii că sunt oameni ca toți oamenii. Nu sunt nici mai frumoşi şi nici mai urâți decât alții; nici mai deştepți şi nici mai ignoranți ca alții. Ar fi totuşi o diferență: trăiesc într-o țară în care aproape toate lucrurile merg normal. A, nu încerc să-ți schimb părerea!

    Apreciat de 1 persoană

    1. Issabela spune:

      🙂 n-am nimic cu ei. În afară de faptul că și-au clădit istoria căsăpind-o pe-a altora… Atîta doar 🙂

      Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.