Locuința mea de vară e la țară… chiar la o margine de pădure, cu vulpi care fură găini și căprioare ce ne mănâncă vara varza în curtea din spate, cu arici care traversează noaptea curtea, stârnind interesul câinilor. Cu licurici luminând ca scânteile unui jar stins. Cu ulii care strigă cât e cerul de lung și de lat, într-un scop comun cu vulpile, apoi poposesc pe câte-o creangă de pom și tac chitic, când tocmai crezi că au plecat, în așteptarea prăzii. Cu lac în fiecare curte, să bea păsările și animalele apă, nu sapi în munte fântâni ca-ntr-o câmpie, mai degrabă mergi pe poteci la un izvor, cunoscut sau proaspăt descoperit. Cu Calea Lactee și ploile de meteoriți din august, ce nu se văd mai bine din nicio altă parte.
Există și o expresie la noi, Cuca Măcăii… Mai mult decât adevărată, Cuca există, chiar așa îl cheamă pe satul nostru, e imediat lângă Măcăi, un sat vecin, probabil că de la inaccesibilitatea de pe orice drum național sau măcar județean provine împreunarea numelor celor două într-o sintagmă cam peiorativă.
N-ar fi departe de București. Pe drumul între Vâlcea și Pitești oprești undeva anume, unde vezi un drumușor urcând șerpuit și plin încă de gropi dure pentru roțile mașinilor mici. Cum însă numai ele ar putea străbate pe acolo cei vreo cincisprezece km, în afara cailor, căruțelor sau a propriilor picioare…
Odată ajuns, simți imediat cum merită totul. E o liniște anume, pe care numai într-un sat de munte, cu casele răsfirate pe el, majoritatea în pantă, o găsești.
Tot idilismul acesta însă ar fi puțin inutil dacă n-am fi avut și unde să stăm.
Căsuța bunicilor și a străbunicilor se aplecase deja într-o parte de bătrânețe, treptele și prispa-i deveniseră dinți tociți, acoperișul – umbrelă spartă de vânt, cam ce face timpul cu toate cele peste care trece.
Astfel că ne-am hotărât să o păstrăm în forma inițială, reconsolidând-o pe ici, pe colo, în punctele interioare și exterioare esențiale.
Am început cu exteriorul: prispă, trepte, pereți exteriori, acoperiș, geamuri, uși, scurgerea apei de ploaie.
Cum ar fi s-o îmbrăcăm în lemn pe dinafară și în lambriuri de lemn pe dinăuntru și să folosim piatră decorativă, doar suntem la munte. Dar nu lemnul pădurii din spatele casei, ci al celor de la vindem-ieftin.ro.
Despre această casă de comenzi online am mai povestit, nu vreau să plictisesc. Revin la ea pentru că este imbatabilă la prețuri, economie de timp, la calitate și, mai ales, la faptul că îți alegi tot ce îți dorești tu în loc să te mulțumești cu ce găsești sau rămâne pe stoc cine știe pe unde. Poza de mai jos de pe site-ul lor de sub orice rubrică îmi pare foarte relevantă. Astfel că prin materiale de construcții online din Pitești vom comanda tot ce ne mai trebuie.
Ne-am mai împlinit și un vis mai vechi, să transformăm podul casei într-o mansardă locuibilă, cu niște ferestre de mansardă deosebite, destul bântuiseră viespile și bărzăunii pe acolo, era rândul nostru să ne facem comozi. Numai eu știu cât mi-am dorit să-i învingem cumva, cândva definitiv.
Tavanele, pereții, izolația termică, îmbunatățirea sistemelor termic și electric și alte mărunțișuri rămân un proiect realizabil într-un viitor imediat.
Cu vindem-ieftin.ro ne cumpărăm un mic și peren lux personal.
… Poate într-o zi și niște stâlpi de gard noi între care să prindem o plasă de protecție mai serioasă față de vulpi și căprioare, deși casa străbunicilor e acum doar casă de vacanță și nu mai cultivăm legume și creștem păsări. Iar pădurea din spatele casei, prin care trece drumul spre izvor, n-ar mai avea același farmec fără frumoasele sălbăticiuni.
______________________
Articolul Locuința mea de vară… a fost scris pentru Spring SuperBlog 2020. Sponsor – vindem-ieftin.ro.
As vrea și eu o casă de vacanță, la Cuca Măcăii 🙂
Succes!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc 🙂
Chestia asta mă face să rîd de cîte ori aud de ea :))) mă simt deținătoarea unui adevăr secret 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Issa, m-ai făcut să-mi fie dor de căsuţa de la bunici… acum vreau şi eu casă de vacanţă 🙄
ApreciazăApreciat de 1 persoană
🤔😁 vino la a mea, numai să ne potrivim. Ca timp, zic 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulţumesc, Issa! Eşti o scumpă! Tare bine-ar fi să ne vedem cumva, pe undeva, oriunde.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Papa, cu care m-am întîlnit o dată cînd a fost în București, mi-a povestit că erați cîțiva, acum ceva ani, care vă mai întîlneați din cînd în cînd și tare frumos era.
Mi-ar fi plăcut (la vechimea voastră… nici nu știam ce-i ăla blog), mi-ar plăcea.
De asta țin la SB, pentru legăturile reale care se creează, dincolo de tot virtualul, asta-i ziceam și lui Condei. E incomparabil și merită, fie și una singură.
Hai că poate, cîndva, undeva, în viața asta 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Au fost acum ceva timp, în Bucureşti, două întâlniri, parcă. Din păcate, cum lucrez şi sâmbăta, la una dintre ele am fost prezentă doar prin telefon, am vorbit cu câţiva de acolo. La cealaltă deloc. De cele de care ţi-a zis Papa nu ştiu, Papa are ştate vechi în blogosferă, posibil să fi fost pe vremea-n care eu nu aveam blogul.
Mi-ar fi plăcut şi mie tare mult să pot fi prezentă.
În schimb, m-am întâlnit în timp cu vreo 7-8 persoane, pe rând. Care cum avea drum. Deci da, aş vrea o întâlnire mai mare şi să sperăm că ne putem organiza cumva.
Ai dreptate, SB-ul are şi acest mare avantaj. Dar aş cumva să fie toţi cei pe care-i citesc acolo 😀
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Sînt o parte care nu-s în țară, din cei dragi mie cel puțin, sau care habar n-am pe unde sînt 🙂
Mai sînt grupurile fb pe unde ne mai vedem unii dintre noi…
Ar fi util într-o zi un grup de whatsapp cu cei care vor, că poate n-au toți fb, apoi o urmarire cruntă a unui punct comun în vreo vară comună 🙂
Avea și mailul, care e obligatoriu la blog, chat (eu am gmail), dar nu l-am folosit niciodată, parcă nu-i așa friendly :))
Trăim și vedem 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Tare frumoasă căsuța, ca din povești.🙂
Mult succes să ai!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc, pentru ambele 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cu drag!
Se apropie ziua când va trebui să încep și eu să public.😃
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Don’t worry, be… :))
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Superbă căsuța!
Este atât de plăcut și frumos să te afli la o astfel de casă, vara, în mijlocul naturii..
Sfârșit de săptămână plăcut!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
E 🙂
Mulțumesc, la fel să ai și tu!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
„mă simt deținătoarea unui adevărat secret” 🙂
De-a povesti cu folos; te invidiem, dar și ne bucurăm pentru tine!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ce să zic… mai am secrete 🙂
Mulțumesc 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Idilic locul și căsuța de vacanta! Te as vizita. 😘♥️
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Vara, dacă vorbim dinainte, de ce nu, dacă ai cum 🙂 ❤
ApreciazăApreciază
Issa, faină căsuța din/ de la Cuca- Măcăii! Şi, na, mi-am adus aminte de Doda-Pilii! Şi articolul e foarte bun!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc…!
De Doda aia nu știu eu nimic… :))
ApreciazăApreciază
Ah! M-am lăsat din nou păcălit… Dar cât mi-a plăcut faptul ăsta … 🙂 Eu știam de Cuca Măcăii, tocmai de aceea m-am lăsat antrenat de drumul spre casă, până m-am trezit dintr-dată în mijlocul reclamei. Excelent! Am mai spus… Le apreciez pe toate, dar îmi plac în mod deosebit ideile îmbrăcate în povești.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
:)) mulțam frumos, chiar mă bucur! Mă bucur că am reușit eu ce mi-am propus, cu sponsorul rămîne de văzut… 🙂
ApreciazăApreciază
Cuca Macai… cand ajung in dreptul acelui drum serpuit, mi se lumineaza fata, cel putin asa zice sotul meu, pentru ca stiu ca sunt (aproape) acasa. Acea casa care va fi in sufletul meu intotdeauna acasa. Si tu sa te bucuri de casuta aiain care treptat visul devine realitate. Tare mi-a placut cum ai scris. Aproape ca nici nu am bagat de seama reclamele sposorului 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Știi (știe) drumul…?
Mulțumesc mult…!
ApreciazăApreciază
Il stiu de multi, multi ani 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Wow, ce surpriză… atunci știi ce zic 🙂
Mulțumesc iar!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
[…] Locuința mea de vară… […]
ApreciazăApreciază