Oameni

În miezul tuturor pe care le trăim
În viața-n goana ei de zi cu zi,
În toiul lui eu am în locul lui a fi,
Doar oameni mai uităm să fim.

Cînd troc sînt bani și nu mîncare,
Cînd cel de lîngă curtea îți rîvnește,
Cînd se tot laudă cum dăruiește,
Să mai fii om devine lucru mare.

Cînd glasul nu se mai adună-n cînt
Și cînd apărătorul devine criminal,
Cînd fals și rău sînt trai banal,
Să mai fii om e-aproape lucru sfînt.

Uităm în orice faptă și cu fiece cuvînt,
Cînd măturăm cu stele-n loc să le visam
Și cînd mințim pămîntul ce-l călcăm,
Că într-o zi vom fi din nou pămînt.

P.S. nu aspir la premii și cer scuze eventualilor critici literari pentru logică și coerență, eventual ritm și rimă, e doar un joc de cuvinte.