Eva.ro

Credeam că, dacă-s mic și mut,
N-or merge drumul plănuit,
N-or îndrăzni poteci de nefăcut,
Dar au venit, mămică, au venit.

La ușa codrului nu au bătut,
De țurțuri nu m-au scuturat,
Zăpada urmele le-a prefăcut
Și m-au tăiat, mămică, m-au tăiat.

Și tăietura semn urît se face,
Dar în suport nu se mai vede,
Ne doare corpul plin de ace,
Că lemnu-i viu nimeni nu crede.

Ne-ndeasă unii peste alții,
Ne leagă-nghesuiți cu sfori
Și pun un preț pe capul nostru,
Grăbiți, străini, nepăsători.

Și toate astea pentr-o zi în care
Mănîncă, beau, primesc cadouri,
În casa lor miroase-a sărbătoare
Și casa noastră-i goală de ecouri.