Iulie, 1990. Am rămas cu obsesia idioată că mâine iar am un examen și nu știu de unde și din ce să mă mai apuc de învățat.
… Caut de mult o definiție pe cât de scurtă, pe atât de clară a sufletului poporului român.
Am găsit una la Noica: … E și o curioasă frică de mișcare în viziunea noastră populară. E o obsesie a seninătății în conștiința românească (…). Viziunea populară românească e cea a unui alai împărătesc. De n-am obosi pe drum!
Frică de mișcare și obsesie a seninătății. Alta mai bună n-am găsit încă.
Aș bea o bere.
Aș muri puțin. Măcar câteva ore. Câteva epoci. M-aș trezi apoi om normal și mi-aș căuta un ideal în viață.
Aș iubi un gând al nimănui.
Și, poate, mi-ar fi dor de cuvinte…
Se-nvârt în mintea mea Saussurre, redundanța, Jakobson, vocalele, niște scriitori al căror nume îmi scapă, cultul muncii lui Marx, nici pe vremea OD și SSS nu era, cred, atât de bine susținut, subiectul de azi de la psihologie, uitarea – cauze, prevenirea și înlăturarea lor.
Nici o bucurie, nici o satisfacție. Ăsta e mereu prețul șansei, prețul reușitei, prețul formalului – o stare veche, cunoscută, din ce în ce mai accentuată. Până unde…?
Am rămas goală, descoperită, nu știu unde să privesc. De ce să mă apuc. Ce să fac.
La ce să mă gândesc?
La o bere…
Mâine e o altă zi. Poate mâine va aduce și un gând mai senin, mai optimist.
O duminică frumoasă!
🌞🌞🌞
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Pînă la primul exit poll sigur va fi optimist. Dar eu sper de pe-acum că și după… 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Când rezonez… comunic; mă visez că nu ajung la timp la un examen, că am neglijat ora, că m-am încurcat cu alte preocupări mergând într-acolo….; alteori că nu sunt îmbrăcat ok pentru locul în care mă aflu; mă visez și în situații plăcute, sunt cu decizia de om pensionat, dar mai lucrez luni de zile…(caz real). Însă visez foarte rar. Cred că și tu, cu obsesia ta te-ntâlnești doar în vis, de-aceea e și greu s-o definești. Acum în era google și la experiența ta, în condiții normale, n-ai de ce te teme de confruntări de care pe care.
ApreciazăApreciază
🙂 e fapt cunoscut (în practică, de mine, adunam cîndva vise de oameni; nu știu dacă și în studii, de către cercetători) că bărbații visează puțin spre deloc.
De fapt, acum recitesc, o spui tu însuți.
Nu-i o obsesie efectivă, era o oboseală psihică după o sesiune coroborată cu prima mineriadă…
ApreciazăApreciază
La o bere sau o pălincă, alegerile par aproape împlinite. Să sperăm că, după ce trece efectul lor, vor rămâne la fel. Avem nevoie de un suflu nou, doar că nu știm cum să-l obținem împreună.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Am ales azi fără bere (!!), responsabilă și împlinită, deși berea nu mi-ar fi schimbat cu nimic alegerea.
Sper s-o beau diseară, la primul exit poll :))
Împreună cu cei care-au ales la fel de responsabil 🙂 Stiu acum să pun poze în comentarii…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ai ales un citat din Noica grăitor, ne este frică de mișcare, teamă de nou, preferăm să ne complacem în contextul dat și, din când în când, să vociferăm. Nu mulţi și nu destul de tare pentru urechile unora.
Nu ne-am învățat destul de bine lecția, nu ne-am pregătit suficient pentru acest examen.🙂
O zi frumoasă!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Da… Eu l-am descoperit in ’90 pe Noica, inclusiv citatul… Nu stiu exact cind a zis-o, n-am mai cautat de-atunci definitii, dar nici n-am dat intimplator peste alta mai buna.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mi se pare foarte actuală starea asta. Nu ştiu de ce. Şi definiţia la fel.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nici eu nu stiu, dar tot din aceeasi stare am ales fragmentul asta…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Suflet la radiografie, ganduri din urma, dar asa de actuale. Suntem si fricosi si obsesivi, in viziunea lui Noica. Imi fuge gandul la Paltinisul lui, la simplitate si la modestie. De liniste, na ce sa mai zic… Ne-o fi liniste si bine vreodat’???
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cum zici tu acum, îmi vine să zic că nu și probabil că nu oricum, „o luptă-i viața, deci te luptă/Cu dragoste de ea, cu dor”… 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
LuptaM, ca mai sunt batalii de castigat. 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
În „războiul” cu viața 🙂
La cît mai multe victorii, Ina 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Doamne ajuta! ♥️
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu ai comentariile activate la Sorescu, să mai spun o dată cât îmi place 🙂 Avea el o poezie cu șahul, nu-mi vine-n minte acum care e preferata mea…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Multam de ajutor. I-am dat drumul din telefon si acolo toate-s mai anapoda. Am corectat. 😀 Poezia aceea se numeste chiar Sah, cred. Si e superba si ea. Pupiciiii
ApreciazăApreciat de 1 persoană