Era odată ca-n povești,
Era, firesc, ca niciodată,
Că de n-ar fi nu s-ar povesti,
Un punct după o fată.
Și fata-aceea mult trăi
În cartea vieții începută,
Filă de filă, rînd de rînd
Cu virgule întreținută.
Pînă, și alte cărți citind,
Băiatul cu creionul se urni
Și puse-un punct și-o virgulă
Zicînd că ce o fi, o fi.
Dădu cu tifla, cam nepăsător,
Atîtor semne de-ntrebare,
Nu se lăsă înduioșat
Nici chiar de cele de mirare.
Iar fata, liberă de semne
Pe care-oricum nu le înțelegea,
Se duse-n altă carte, supărată,
Și puse punctul după ea.
Trecu un timp și scriitorul,
Cu ochii tulburi de atît citit,
Se pomeni-ntr-o dimineață
De puncte de suspensie rănit.
Pierdut în nostalgia primei cărți,
Cercă cu cratime, cercă de toate,
Cu liniuțele de dialog,
Cu paragrafe noi, cu-alineate,
Cu paranteze drepte și rotunde,
Cu gîndul de-a băga în ghilimele
Capitole imense din roman,
Cu cele două puncte grele.
Dar ce nu încercă… pînă se prinse
Că pentru ei, cei primii doi,
Nu se mai publică în viața asta
Prin librării volumul doi.
Morala? Simplă și stupidă,
Gramatica e de-obicei perfidă.
O regulă dacă n-ai respectat,
Într-un final neașteptat
Îți poate fi întregul sens schimbat.
(foto – pixabay.com)
Îmi place mult!🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Merci fumos :)) aș fi vrut un text dramatic, dar n-a ieșit neam…
ApreciazăApreciază
E foarte bine așa🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da, prea cald pentru drame 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ce frumos!
Inspirata si inspirationala!
O duminică frumoasă!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțam, zi frumoasă și ție!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Bun, cu poezia m-am lamurit, dar cine sau ce este „ecorta” din titlu? E oare o escorta modificata? 😉
Morala ta e alarmanta,
asa ca am decis pe data
sa le dau dracu de cratime,
sa scriu vorbind, ca-i mult mai bine 😉
ApreciazăApreciază
:)) e o bloggerita, nu am stiut cum sa scriu si nu stiu sa dau tagg ca pe facebook, dar sper sa vada, vorbeam despre semnele respective. Vast subiect, vad c-ai prins ceva…
ApreciazăApreciază
Am prins … ceva? Vai tu, ma faci sa ma simt mindru de mine. Mai mindru decit am fost la pescuit 😛
ApreciazăApreciază
:))) nu mai zic nimic momentan, pare subiect delicat pescuitu’.
ApreciazăApreciază
Delicat?
O, tu nici visezi, dolcezza, cite-n cale mi se pusa,
dar de le-oi citi si p-astea, vei fi, cert, binedispusa 😆
https://v2valmont.wordpress.com/2011/01/17/unde-si-aerul-miroase-a-scoica-1/
https://v2valmont.wordpress.com/2011/01/18/unde-si-aerul-miroase-a-scoica-2/
ApreciazăApreciază
:))) imi trebuie putin timp sa le citesc pe toate, am reusit doar unul, dar incep sa cred ca-s integral despre „ghinionul” la pescuit… ceea ce e din start foarte amuzant!
Ma gindeam eu ca trebuie sa fie si un Dumnezeu al pestilor, daca si betivii au sigur are oricine!
ApreciazăApreciază
Îmi place balada! 🙂 Sigur o va citi și Aura.
Duminică frumoasă!🤗
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Sper, doar e muza 🙂
Duminică frumoasă și ție!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
M-am speriat crezând că scrii despre cei ca mine, cei care au tot suportat schimbări de reguli ale gramaticii.
Uf. M-am liniștit, deși știu că greșesc la capitolul virgule, dar mă consolez știind tot felul de formule matematice inutile.
Metafora ta în versuri e de înțeles chiar și pentru mine. Frumos mesaj.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Așa, da, și o baladă matematică-ntr-o zi… 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Issa, nu pot să cred….🤔
ApreciazăApreciat de 2 persoane
… Dacă ți-am făcut o surpriză cît de mică, mă bucur sincer și mult, a fost spontan, în timp ce mă gîndeam serios la semnele transpuse-n viață…
Încă mă mai gîndesc serios 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ca și punctul pe „i”, sînt niște analogii superbe și foarte serioase.
ApreciazăApreciază
Poate fi folosită pe post de lecţie de gramatică, la ore 😉
Mi-a plăcut tare mult, morala e de ţinut minte şi repetat mereu.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Ce bine-ar fi 🙂
Mulțumesc frumos!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Superba balada! Tare mi-a placut! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțam mult, Ina!
ApreciazăApreciat de 1 persoană