„How fragile we are”…

… Tot timpul ne-ntîlnim între noi.

Uneori ne căutăm, alteori ne trezim unii lîngă alții – chiar și în sens propriu. Uneori alegem, alteori sîntem aleși.

Textul meu începe din momentul în care te întrebi cine e celălalt. Și n-o s-o iau pe drumul ăla cu „nimic nu e întîmplător”, „lucrurile se întîmplă cu un motiv”. E un drum bun și bătătorit, dar din altă regiune a cunoașterii.

Eu sînt ceva mai logică și mai practică. „Toate la timpul lor”, uite că mă folosesc de asta, oricum căile se întretaie, dacă a venit timpul să te întrebi cine-i celălalt înseamnă că e o neregulă, de obicei, în care trebuie să faci ceva. Că nu te-ntrebi de bine, cînd ți-e bine trăiești fără nedumeriri, lucrurile curg, se-ntîmplă, sînt.

Căci nu durezi nimic cu palma, cu minciuna, cu trădarea, cu neîncrederea, cu zăhărelul, dac-au fost o dată vor mai fi și nu te vei mai putea minți pe tine însuți că nu ai știut.

De lîngă oricine se poate pleca dacă nu-i cine trebuie, la orice om se poate ajunge dacă e cum trebuie.

Și sîntem prea fragili ca să fim sparți în bucăți de cei ce se sparg în figuri.

13 gânduri despre „„How fragile we are”…

  1. Toate bune si frumoase pina la ultima fraza. Acolo, dupa „si” ar fi mers un „nu” pentru ca fraza sa aibe sens. Mai mult, fragilitatea, in cazul de fata, poate fi sinonima sau interpretata ca labilitate, nu doar ca simplitate, asa ca „spargerea” ar fi foarte posibila si in urma unei involuntare „atingeri”. Zic eu, desi observ ca sunt cam singurul 😆 😆

    Apreciază

    1. Păi nu. E cam dimineață să gîndesc, dar fragili sîntem mulți, pe cînd labilitatea deja îmi sună patologic…
      Sîntem prea fragili ca să… ia-o ca pe „sînt prea sărac ca să-mi cumpar un produs ieftin” 🙂

      Apreciază

    2. O iau cum vrei tu, dar sensurile sunt complet diferite. Imi „cumpar un obiect fragil pentru ca nu se sparge”, e sinonim cu „imi cumpar incasabil pentru ca se crapa usor” 😆 Mai degraba ar fi mers „sunt prea fragila ca sa-mi doresc o relatie fragila cu unu care se sparge-n figuri” 😉 E, asa ai mai veni de-acasa 😆

      Apreciază

  2. ”cine e celalalt??” de acolo incepusei si ai terminat cu ”sîntem prea fragili ca să fim sparți în bucăți de cei ce se sparg în figuri.” Deci concluzia ai tras-o tot tu. Noi baleem intre cei ce si/sau (nu) se ”sparg in figuri”. Numai bine!

    Apreciat de 1 persoană

    1. Oricine, prieten, soț, șef, la masculin sau la feminin (mai rar, aș zice), orice om cu care ești într-o relație la un moment dat și ridică mîna, minte etc. Uneori nu știi de la început iar eu susțin că nu ai de ce să rămîi în acea relație, oricare ar fi ea 🙂

      Apreciat de 1 persoană

    2. Am prietene, și nu una, divorțate la 50 și ceva de ani, rămase cu doi-trei copii și altele. Cunosc o bunică de 60 și ceva, pe care o admir mult, al cărei soț, de 70 și, fost aviator, tocmai a divorțat și el. Cunosc femei tinere care înghit multe. Multe suflete frînte înainte de vreme din cauza unui „n-am ce să fac, n-am unde să mă duc”. Sigur, în prietenii e deja mult mai ușor decît în căsnicii să pui capăt unde nu ți-e bine.
      Viața e mereu mai complicată decît niște cuvinte scrise undeva, dar tot îmi vine uneori să spun și eu cum pot… 🙂

      Apreciat de 1 persoană

    3. Ai dreptate. Privind de la distanta si judecand simplist e usor sa categorisesti. Altfel, totul este emotie si suflet si durere si neputinta si chin. De dragul copiilor, de dragul lui/(ei), de dragul ”lumii”… etc 😀

      Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.