Cuvintele pe care
Nu le-aș fi spus
Și cu cele pe care
Nu am mai apucat
Fac un zero barat.
Faptele-n plus făcute la dus
Și cu faptele rămase pe drum
Sau în gînd sau nicicum
Dau că n-am existat.
Asta uneori.
Din unele unghiuri obtuze
Sau din vîrfuri de buze
Prin existență confuze.
Dar din cele
Pentru care contez
Sînt aici
Și creez.
Căci, vorba rudelor latine,
Verba volant, scripta manent,
Sau povestea cu furci caudine…
(foto – Adevarul.ro)
Asta e o urmă care contează şi lasă la rândul ei urme. De poezie zic 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Și zici tare frumos, așa e 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Frumoasa poezie. 🙂 Numai bine!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc frumos, Ina, la fel și ție!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Inspirată din ,,contabilitate”a lui Marin Sorescu?
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da, clar, inițial, dar am ținut musai să mă desprind puțin…
ApreciazăApreciază
Vai tu ce m-ai speriat! Asta ca sa nu spun ca m-am imbujorat pina la incandescenta cind am citit „Faptele-n plus făcute la dus” fara diacritice. Il luasem pe „dus” de „dush” si-ti dai seama in ce emotii m-am scaldat pina am terminat de citit toata strofa. 😆
ApreciazăApreciază
:))))) lol…
ApreciazăApreciază