Acasă

„Mă duc acasă”. Cu nonșalanță, de dimineața pînă seara, în toate limbile pămîntului. „Acasă” ne ducem mereu de la școală, de la serviciu, dintr-o călătorie, de te-mai-miri-unde.

Adică noi, cei care avem unde să ne ducem și de unde să plecăm.

Pentru cei care n-au, „acasă” trebuie să fie ca „mama” și „tata” pentru orfan, fata Morgana, cuvîntul interzis, țărmul neatins nici cu gîndul, mers pe lună cu trotineta, nu știu dacă visezi pe străzi sau în canale.

Pentru cei de departe, „acasă”-i uneori și o tarabă sau o coadă la ceva…

Și totuși, „acasă” ăsta la care ne întoarcem în fiecare zi… mă întrebam din cînd în cînd cît îl conștientizăm sau cît îl devalorizăm. Și, în fapt, ce e „acasă”.

„Acasă”-i spui principial oricărui loc în care dormi mai mult. Cînd stai cu chirie, tot acasă zici că vii, nu că te duci la gazdă sau la apartamentul închiriat. Chiar și în căminele studențești, aici e cam jumi-juma, ai de la-nceput starea de provizorat în minte.

Acasă-i unde-ți poți lăsa o haină aruncată pe jos și-o cană nespălată fără să se schimbe nimic în cursul vieții locului. Unde privești cu lene și duioșie momentană o pînză de păianjen. Unde-ți faci uneori patul de dimineață seara. Etc. Nu de timp sau indolență toate astea, ci o combinație de chef cu gîndul proprietății – confort greu de definit în cuvinte.

Acasă-i și omul sau prietenii lîngă care nu-ți cauți cuvintele, mai spui și vorbe în halat. Nu-ți ștergi cu politețe și cu șervețelul firimitura de mîncare, nu-ți refaci rujul după un pahar, nu rîzi de complezență la glume, nu cauți subiecte, nu bifezi poze, nu-ți întreții imaginea, degajarea e și-n gesturi și-n spirit… la ea acasă.

… Cînd eram mai tînără și mai singură, spuneam că acasă-i casa unde am crescut, deși veneam într-o altă „acasă”-n fiecare seară de undeva. Acum casa aceea-i ruină. Departe, ziduri reci și dărîmate pe pămîntul plin de bălării, n-am unde să mă-ntorc. Decît în vis, în gînd, în amintire și cu ochii larg închiși.

„Acasă”, știu, e un adverb de loc – pragmatismul gramaticii.
Dar mie-mi par și om și loc deopotrivă, iar cînd se nimeresc împreună scrii cu majusculă, indiferent de topica cuvîntului în propoziția vieții.

Acasă-i unde ești în tot ce ești.

14 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. „Acasă” e locul care îţi stăruie în minte și îţi macină sufletul când ești departe. Nu orice loc provizoriu este „acasă”, ci doar acela care te cheamă, te face să-l mângâi cu inima, să-i simți pulsul chiar dacă ești departe, este locul unde simți că ai putea închide ochii pentru o călătorie mai lungă și inevitabilă. Asta cred eu că-i „ACASĂ”.

    Apreciat de 2 persoane

  2. Poteci de dor spune:

    Acasă e locul ăla-n care stai la o cafea cu tine şi-ţi spui lucruri pe care le-ai simţit pe-afară.

    Apreciat de 2 persoane

  3. Asta mi-am și dorit scriind, mai multe definiții, păreri, idei… Un cuvînt așa de vast și totuși atît de personal.

    Apreciat de 2 persoane

  4. Aura B. Lupu spune:

    Pentru mine-o casă nu-i doar o clădire, niște camere și-un mobilier, un spațiu de care mă folosesc și gata. E mult mai mult. ❤
    E-un loc al meu. E o energie care mă învăluie. E „acasa” mea. De care aparțin și-mi aparține. Iar „acasa” fiecăruia-i unde simțim noi că e. 😉
    https://aurablupu.com/2018/07/30/acasa/

    Apreciat de 2 persoane

    1. Nu stiu de ce nu pot sa-ti dau si-acolo „apreciaza”, alt mister al wordpress pt mine, am mai observat, tot la tine, cind intru pe un articol si de acolo trebuie sa intru mai departe, in alt loc…
      Dar da, ai aprecierea mea totala, nu numai apasatul pe o steluta 🙂

      Apreciat de 2 persoane

    2. Aura B. Lupu spune:

      🙂 De multe mistere mă bat și io, chiar ieri mi-a scris o altă cititoare că-i apare o bucată din același articol de trei ori… 😲🙄😤 Cum habar n-am ce-i baiu’… asta e. Până o să-mi permit un specialist 😉 ce să-mi descurce ițele, rog răbdare și-nțelegere. 🙂 ❤ Și mulțumesc pentru aprecierea-n cuvinte. Care prețuiește la fel de mult și fără steluță. 😉

      Apreciat de 2 persoane

    3. Clar, la toate. Faza cu „de trei ori” si mie mi se intimpla. In prima etapa, nu dupa ce intru in celalalt :))

      Apreciat de 2 persoane

  5. papagigli spune:

    Acasa e acolo unde iti e rostul. Iar rostul si-l decide fiecare 😉
    Ar fi si exceptii pentru ca „acasa” poate fi si Romania, chiar daca acolo nu-ti mai ai rostul si asta-i motivul pentru care nu inteleg de ce diaspora are drept de vot in RO 😉 Spunind asta, s-ar putea sa fi deschis un alt subiect controversat. 😉

    Apreciat de 2 persoane

    1. Eu am alte categorii prioritare carora nu le-as da drept de vot… si mai controversate…

      Apreciat de 1 persoană

    2. papagigli spune:

      Nu stiu la ce categorii te referi, dar eu as restrictiona si participarea in alegeri a candidatilor. Cred c-as introduce examene cam ca examenele de diploma la facultatea de Drept, de-acum 30 de ani. Asta cred ca ar imbunatati simtitor calitatea politicii de „acasa” si de pretutindeni. 😉

      Apreciat de 2 persoane

    3. Ar fi super, doar că mă-ntreb cine le-ar corecta.

      Apreciat de 1 persoană

    4. papagigli spune:

      In niciun caz vreun Becali 😆

      Apreciat de 1 persoană

  6. Dan Iancu spune:

    l-am pus pe facebook. e mișto.

    Apreciat de 2 persoane

    1. Merci frumos, am văzut acum 🙂

      Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns la Dan Iancu Anulează răspunsul

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.