15 comentarii Adăugă-le pe ale tale

1. Ana May spune:

   11 apr. 2019 la 18:49

   Am păcătuit… Mărturisesc. Am dat „Share” fără să-ți cer consimțământul.
   De vina e doar faptul ca am simțit ca se potrivește ca o mănușă la „momentul acesta”, pentru mine.
   Mulțumesc!

   ApreciazăApreciat de 2 persoane

   Răspunde
   1. issabelacotelin spune:

      11 apr. 2019 la 18:54

      Ce bine-ar fi fost să fie mai cald, să n-avem nevoie de… mănuși!
      Nu că te „iert”, dar mă bucur din suflet pentru orice cuvînt al meu care ajunge la alt suflet 🙂

      ApreciazăApreciat de 2 persoane

2. Ana May spune:

   11 apr. 2019 la 19:03

   🤗

   ApreciazăApreciat de 2 persoane

   Răspunde
3. ina02s spune:

   11 apr. 2019 la 19:11

   Frumoasa rau. Multam 🙂

   ApreciazăApreciat de 2 persoane

   Răspunde
   1. issabelacotelin spune:

      11 apr. 2019 la 19:16

      Și eu 🙂
      Asta-i poezie cu mărturisiri, și eu trebuie să mărturisesc că de la „hai-hui”-ul tău a pornit, am căutat o rimă și-au venit mai multe 🙂

      ApreciazăApreciat de 2 persoane

   2. ina02s spune:

      11 apr. 2019 la 19:18

      Ma bucur ca te-am starnit nitel :). Este tare frumoasa, poezia, pe imina mea… (Am remarcat hai huiul… mi-a sarit in ochi.)

      ApreciazăApreciat de 2 persoane

   3. issabelacotelin spune:

      11 apr. 2019 la 19:23

      :)) bună și adunată să ne fie inima!

      ApreciazăApreciat de 2 persoane

4. blogul lui icre spune:

   11 apr. 2019 la 20:01

   Există cale de-ntoarcere, cu sufletul, chiar și-n copilărie, ca la Jerusalim!

   ApreciazăApreciat de 2 persoane

   Răspunde
   1. issabelacotelin spune:

      11 apr. 2019 la 20:10

      George, partea feminină a wordpress a sesizat mult mai bine despre ce întoarceri e vorba. Se numește intuiție 🙂

      ApreciazăApreciat de 1 persoană

5. papagigli spune:

   12 apr. 2019 la 09:37

   Citeodata regretam inexistenta caii de-ntoarcere, desi realizam ca intoarcerea ar fi o greseala. Idile neimplinite, casnicii esuate.
   Alteori calea de-ntorcere ar fi extrem de necesara, da’ nu-i. Asta-i cazul mustrarilor de constiinta si poate a vietii, in general.
   Iar uneori, exista, dar alegem s-o ignoram. Ca de exemplu, repatrierile 😉

   ApreciazăApreciat de 2 persoane

   Răspunde
   1. issabelacotelin spune:

      12 apr. 2019 la 16:12

      … Cît de triste sînt repatrierile…!

      ApreciazăApreciat de 1 persoană

   2. papagigli spune:

      12 apr. 2019 la 17:07

      Depinde din ce motive si in ce conditii. Pe cele facute de voie si-n conditii avantajoase, nu le-as considera triste.

      ApreciazăApreciat de 2 persoane

6. issabelacotelin spune:

   12 apr. 2019 la 18:56

   Da, presupun că ai dreptate. Nu știu mai nimic, decît definiția și știrile din ziare despre ele.

   ApreciazăApreciat de 1 persoană

   Răspunde
   1. papagigli spune:

      12 apr. 2019 la 22:57

      Si eu presupun, pentru ca nu m-am repatriat, inca 😆

      ApreciazăApreciat de 2 persoane

7. Constanta Cretu spune:

   13 apr. 2019 la 15:12

   „Pe firavul vieții perete”, ce frumos ai spus-o! De acolo…nu-i cale de întoarcere.🙁

   ApreciazăApreciat de 2 persoane

   Răspunde

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.